Pentru o zi, Colegiul Naţional "C. Negri" s-a transformat într-un centru de cercetare, deoarece, anul acesta, instituţia de învăţământ a preluat organizarea Nopţii Europene a Cercetătorilor. Flăcări care dansează pe muzică, aparat care face părul măciucă, culori care dansează, vulcani creaţi în laborator, dar şi lumi nebănuite de celule văzute la microscop au constituit atracţia vizitatorilor veniţi în număr foarte mare.
Totul a fost şi mai interesant, pentru că experimentele au fost făcute de elevi, care le-au şi explicat vizitatorilor lucrurile magice pe care le-au făcut. Mai mult decât atât, o parte dintre experimente au fost făcute cu lucruri aflate în orice bucătărie, zahăr, oţet, praf de copt, detergent de vase sau lapte.
"A fost un efort destul de mare. Mai ales că noi ne pregătisem să organizăm totul afară, dar am avut ghinion şi, din cauza vremii, am fost nevoiţi să intrăm înăuntru. Ne-am bucurat că am avut audienţă chiar mai multă decât ne-am aşteptat. Deşi, din cauza pandemiei, s-au făcut programări, am avut surpriza să ne trezim cu un autocar plin de copii din mediul rural, de care n-am ştiut nimic. Bineînţeles că au fost bineveniţi. E semn că asemenea acţiuni au mare priză la public, iar elevii au nevoie de aşa ceva. Au fost şi mulţi părinţi cu copii care abia ajungeau la masa de experimente, dar care păreau captivaţi de tot ceea ce s-a întâmplat acolo", ne-a povestit profesorul de fizică, Dan Voiculescu.
Acesta susţine că "spectacolul" pe care l-a organizat a avut în centru aparatele construite de elevii săi de-a lungul timpului, care au stârnit interes, dar şi aparatură din cadrul laboratorului.
Cel mai interesant a fost pentru public aparatul care scoate flăcări care dansează pe muzică, tubul Rubens. Dar şi la generatorul electrostatic a fost multă veselie. Publicul venea să-l atingă ca să-şi "facă coafura", după cum ne-a descris amuzat profesorul Dan Voiculescu, dar şi să-i "ciupească" puţin pe cei din jur.
Şi la Chimie şi Biologie a fost distracţie maximă. Un vulcan creat în eprubetă, curcubeiele colorate şi baloanele vesele au constituit şi aici puncte de atracţie. La fel şi lumile nebănuite de celule dezvăluite la microscop de către cei de la Biologie sau experimentul prin care poţi colora o floare în altă culoare.
Cum se fac baloanele vesele ne-a povestit profesoara de chimie Aura Ungureanu: "Se umplu baloanele cu praf de copt şi se pun peste un pahar cu oţet. Când praful de copt intră în reacţie cu oţetul, baloanele încep să se umfle singure. Sau am făcut un nor de magie, atingând două baghete de sticlă pe care am pus amoniac şi acid clorhidric. Am făcut pahare în care am schimbat complet culoarea iniţială, dar şi curcubeu în lapte cu colorant alimentar şi detergent de vase.
Nici piticii de la clasele I-IV nu s-au lăsat mai prejos şi s-au organizat cu entuziasm pentru a-i primi pe vizitatori cu tot soiul de atracţii, de la roboţei la experimente vesele, ne spune învăţătoarea Rodica Cernencu.
"Activitatea s-a încheiat în jurul orei 10,00 seara. M-am uitat la copiii care au stat ore în şir şi au explicat celor veniţi la Noaptea Cercetătorilor experimentele făcute. Erau obosiţi, dar încă plini de entuziasm. Bucuroşi că au împărtăşit cu cei veniţi experimentele lor. S-au dat şi premii pentru cei care au răspuns întrebărilor elevilor-cercetători: insigne, tricouri, ceasuri, abţibilduri. A fost un mare plus pentru noi şi pentru vizitatori", a mai spus Rodica Cernencu.
