După doi ani furtunoşi, marcaţi de pandemie, în care profesorii şi elevii au fost nevoiţi să facă faţă din mers schimbărilor, oamenii şi-ar fi dorit puţină linişte. Însă fostul ministru al Educaţiei a adus, în 2022, un învăţământ complet schimbat. Din nefericire, ca şi până acum, aceste modificări au venit doar la nivel de formă, au vizat doar aspecte care nu aduc plusvaloare actului educaţional. De exemplu, în goana după o nouă Lege a Educaţiei, ministrul a uitat că elevii care fac parte din prima generaţie a reformei în gimnaziu au ajuns anul acesta în clasa a X-a şi este al doilea an când nu au programe adecvate.
De departe, cea mai spectaculoasă schimbare este cea legată de structura anului şcolar. S-a renunţat la semestre și s-a introdus noțiunea de "modul". Așadar, anul școlar este împărțit în cinci module de învățare, care alternează cu cinci vacanțe. Spre deosebire de anii trecuți, când doar preșcolarii și elevii din clasele primare intrau în vacanța de toamnă, acum toți elevii de la toate nivelurile de studii s-au bucurat de aceasta. O altă noutate este cea legată de vacanța din luna februarie, care în acest an şcolar a fost stabilită de fiecare inspectorat şcolar în parte. În urma unui sondaj efectuat în rândul părinţilor şi al profesorilor, Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi a stabilit ca vacanţa din februarie să fie în a treia săptămână, între 20 şi 27 februarie.
Tot nou este şi faptul că, anul acesta, pe lângă "Şcoala altfel", elevii vor avea şi o "Săptămână verde". Acestea sunt programate să se desfăşoare în perioada 27 februarie - 16 iunie 2023, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unității de învățământ.
O singură medie, fără teze
Anul şcolar 2022-2023 este primul în care elevii nu vor mai susţine teze la obiectele importante de studiu. Această regulă care are o vechime de peste 50 de ani, prin care mediile la materiile importante se încheiau în funcţie de o notă la o lucrare scrisă dată semestrial, a fost deocamdată anulată, pentru că nu se potrivea cu aşezarea anului şcolar pe module. De asemenea, ministrul Cîmpeanu a stabilit că în loc de două medii pe an, corespunzătoare celor două semestre, de acum încolo elevii vor avea doar una singură, la sfârşitul cursurilor, înainte de vacanţa de vară.
Printre alte noutăţi importante se mai numără faptul că, potrivit noului Regulament de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor din Învăţământul Preuniversitar, motivarea absenţelor se face în termen de maximum şapte zile, iar elevii nu mai pot fi exmatriculaţi.
O Lege a Educaţiei contestată
Tot ca o noutate este şi faptul că fostul ministru, Sorin Cîmpeanu, este unul dintre cei mai contestaţi şefi ai Educaţiei din ultima vreme. Dezbaterile pe marginea noii Legi a Educaţiei au adus un val de nemulţumiri, atât din partea părinţilor şi a elevilor, cât şi din partea cadrelor didactice, dar şi a oamenilor de valoare a României. Este arhicunoscut momentul în care peste 100 de intelectuali au semnat o scrisoare prin care anunţau că nu sunt de acord cu prevederile Legii Educaţiei prin care un rector poate avea un număr nelimitat de mandate, nici cu acelea în care se îngreuna denunţarea plagiatelor. Intelectualii, printre care s-au numărat Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Nicolae Manolescu, Andrei Cornea, dar şi alţii au cerut reanalizarea legilor Educaţiei, o consultare reală cu factorii implicaţi şi prelungirea dezbaterilor. În replică, fostul ministru a susţinut că cei 100 de contestatari deservesc "un grup de interese".
Demisie din motive de plagiat
Șapte din cei 25 de miniștri ai Educației pe care i-a avut România după Revoluția din decembrie 1989 au fost suspectați de plagiat. Dintre aceştia, numai doi şi-au dat demisia. Este vorba despre Ioan Mang, dar şi despre Sorin Cîmpeanu, care s-a lăsat greu convins, dar şi-a depus demisia cu puţin după începerea anului şcolar.
Sorin Cîmpeanu a fost acuzat că ar fi plagiat, într-un curs de specialitate, 92 de pagini din munca a doi profesori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti, alături de care a semnat, în anul 2000, ca al patrulea autor, nouă pagini dintr-un curs universitar.
Sorin Cîmpeanu a susținut că cei care au lansat acuzațiile de plagiat la adresa sa „sunt un fel de habarnişti în domeniul educaţiei” şi că astfel de acuzații sunt lansate de către cei care "îşi doresc cu orice preţ să blocheze legile Educaţiei".
