La cea mai recentă ediţie a podcastului SPOT ON la "Viaţa liberă" - Galaţiul sub reflector, am discutat cu Biroul Executiv al Consiliului Județean al Elevilor Galați, adică președinta Diana Maria Onosă și cei doi vicepreședinți, Cristina Dragu şi Andrei Mișu, despre cum funcționează ca structură, despre drepturile elevilor și obligațiile lor și, nu în ultimul rând, despre problemele cu care se confruntă, precum şi despre demersurile pe care le fac pentru îmbunătăţirea situaţiei.
- Cum sunteți organizați și, totodată, cum vă organizați treburile?
DIANA ONOSĂ: De la cel mai jos nivel, de la firul ierbii, ca să spunem așa, avem șefii de clasă, aleși democratic de restul clasei, care reprezintă la nivelul liceului clasa lor. Toți șefii de clasă sau reprezentanții de clasă formează adunarea generală a unui consiliu școlar, iar aceasta este reprezentată la nivelul liceului de către biroul executiv, format de regulă din trei sau cinci membri, unde avem un președinte de consiliu școlar, un secretar executiv și unul până la trei vicepreședinți. Biroului executiv trebuie să aibă un număr impar de aleşi, pentru a exista majoritatea decizională. Toți președinții de consilii şcolare ale elevilor au drept de vot în adunarea generală a Consiliului Județean al Elevilor (CJE) Galați, în cazul nostru, după care aceștia formează adunarea generală și în fiecare an își aleg reprezentanții în biroul executiv. În cazul CJE-ului nostru, biroul executiv este format din cinci persoane, un președinte, un secretar executiv și trei vicepreședinți. Președintele Consiliului Județean al Elevilor este membru cu drept de vot în adunarea generală a Consiliului Național al Elevilor, caree, la fel, își alege nouă reprezentanți la nivel național, un președinte, un secretar executiv pe relații interne, un secretar executiv pe relații externe și șase vicepreședinți.
- Reușiți să ajungeți la urechile și la ochii fiecărui elev din județ?
DIANA ONOSĂ: Da, încercăm să ajungem în atenția a cât mai multor elevi, mai ales că, de când am început acest mandat, am descoperit că sunt foarte mulți elevi care trec prin 12 ani de școală și nu își dau seama că la ei în școală și în județ există o structură de reprezentare. De menționat că nu avem personalitate juridică, deci nu putem fi acționați în instanță. Noi, în Consiliul Județean al Elevilor, avem și departamente care se ocupă de anumite părți de reprezentare, cum ar fi departamentul de integrare a grupurilor vulnerabile și etnice, departamentul de învățământ teoretic și gimnazial, care se ocupă cu toate modificările din această zonă, învățământ tehnic și vocațional, voluntariat și educație nonformală, PR și comunicare, care se ocupă de structuri de social media, cum ar fi Facebook, Instagram.
- Care ar trebui să fie regulamentele principale de care ar trebui să știe oricare elev pentru a-și reprezenta drepturile el însuși și a nu exista abuzuri în școli și licee?
CRISTINA DRAGU: Orice elev trebuie să își cunoască drepturile și obligațiile, biblia noastră ca elevi este Statutul Elevului, urmând mai apoi Legea Educației Naționale nr. 1/2011 și Legea 544/2001, care ne asigură accesul la informaţiile din unitățile de învățământ. Acestea sunt regulamentele după care ne ghidăm cel mai mult, sunt cele mai importante. Fiecare elev, la fel, trebuie să-şi respecte și obligațiile.
- Există această absență nemotivabilă pe care elevii știu că o primesc destul de des și pe care profesorii nu mai vor să o motiveze?
ANDREI MIȘU: Unii profesori folosesc această metodă pentru a sancționa sau, mai bine-zis, pentru a pedepsi elevul respectiv, din cauza comportamentului de la oră sau pentru că nu a fost atent sau pentru că a întârziat. Teoretic, dacă elevul întârzie și profesorul a făcut deja prezența, profesorul foloseşte la final absenţa ca metodă de a sancționa copiii, deoarece au deranjat ora sau diverse chestii. În primul rând, dacă elevul are un comportament neadecvat la o oră sau are o lipsă de respect față de profesor și de colectiv, se pot aplica sancțiuni disciplinare, precum mustrări sau scăderea notei la purtare, prin propunerea în Consiliul Profesoral. Nu poate fi pedepsit elevul prin absență nemotivată.
- Şi cum se poate rezolva situaţia?
ANDREI MIȘU: În primul rând, elevul trebuie să comunice dirigintelui și, totodată, reprezentantului de clasă, pentru că aceştia să discute cu președintele sau cu biroul executiv al Consiliului Școlar, astfel încât totul să fie bine, și de o parte, și de cealaltă. În cazul în care profesorul nu dorește să motiveze absența, se poate merge, bineînțeles, mai sus, la Consiliul Județean al Elevilor, la direcțiune sau chiar la inspectorat.
- Aţi avut cazuri de bullying, în care elevii să vină să vă spună "am fost agresat și nu știu ce să fac sau mi-e frică să mă duc la doamna director pentru că mă ceartă"?
DIANA ONOSĂ: Nu am fost anunțați de astfel de cazuri, dar am fost sesizați că elevii cu probleme psihice au nevoie de sprijinul nostru. Iar noi ne-am făcut datoria, ghidându-i către decidenții în cauză. Le-am explicat ce putem să facem noi, și sectorul nostru de problemă l-am rezolvat cât de repede am putut și am încercat să-i ajutăm, pentru că scopul nostru ca mișcare de reprezentare este să creăm un climat cât mai bun în unitățile de învățământ. Avem drepturi, avem și obligații în egală măsură, dar și profesorii trebuie să țină cont de statutul pe care îl au, statutul profesorului, dar și de statutul elevului. Sunt o grămadă de cazuri în care nu se ține cont, de aceea suntem noi aici, ca să ajutăm oamenii, nu să ne certăm sau să facem scandaluri, nu este asta misiunea noastră, noi căutăm doar să îmbunătățim lucrurile.
- Poate un elev să-și conteste nota de la o lucrare scrisă?
ANDREI MIȘU: Un elev, în primul rând, poate contesta nota la o lucrare scrisă, dacă el consideră că a făcut mai mult. Poate face o cerere prin care cere recorectarea, iar nota după contestație va fi trecută în catalog. Practic, soluția este comunicarea. Da, comunicarea este un punct foarte important. Și încă un lucru foarte important este acela că profesorul are obligația de a anunța elevii de note înainte de a fi trecute în catalog. Este un lucru foarte important, trecut chiar și în statutul elevului.
- Ce părere aveți despre scăderea notei după contestație, având în vedere faptul că mulți absolvenți s-au plâns de această problemă?
CRISTINA DRAGU: Atunci când se face o contestație, trebuie să-ți asumi că este posibil să-ți mai scadă, mai ales la limba și literatura română, unde este un pic subiectiv, poate fi puțin interpretat în funcție de percepţia fiecărui profesor. În momentul în care faci o contestație, este clar că ți se poate scădea nota.
DIANA ONOSĂ: Din păcate, a fost o lege la un moment dat care spunea că nu este voie ca la contestare nota să scadă, acum nu mai este valabilă legea, ceea ce cred că nu este chiar OK. Nota mai mare reprezintă cu siguranță un avantaj pentru elev, atât pentru intrarea lui la facultate, cât și pe piața muncii, mai departe. În momentul când decizi să faci o contestație, există riscuri pe care ţi le asumi. Trebuie să fii conștient că e un risc. Bine, o posibilă cauză a scăderii notelor după contestații poate fi și modul în care s-a corectat anul ăsta, pe platformă. Înainte era teza fizică, profesorii o corectau și vedeau și scrisul. De exemplu, un profesor poate să înțeleagă un anumit tip de scris, vorbind de limba română, acolo unde este cel mai subiectiv, altul poate să nu înțeleagă, și atunci depunctează sau punctează mai mult.
ANDREI MIȘU: Ne aflăm deja la a doua sesiune de bacalaureat la care este așa, şi la bacalaureatul din septembrie anul trecut tot așa a fost și nu au existat la fel de multe plângeri ca acum.
- Elevii au fost mulțumiți de această corectare digitală și totodată de scanare?
DIANA ONOSĂ: Știu că, după ce terminai lucrarea, eu mi-am luat angajamentul de a cere părerile fiecărui elev reprezentant despre cum a decurs la el în liceu scanarea sau chiar în unitatea în care s-a susținut examenul, pentru a ști părerile tuturor, pentru a vedea dacă existau probleme, dacă avem cum să-i ajutăm cu orice. Din ce am observat, la simulare au fost, parcă, într-un fel mai bine pregătiți profesorii. Cel puțin la mine la liceu, scanarea și îndoitul colțului foii au mers foarte bine, n-am stat să aștept, nu au existat probleme, dar clar au fost și săli în care au existat. Nu foarte grave, lucrurile s-au remediat rapid. În timpul examenului de bacalaureat, nefiind profesori din liceu, am observat în cazul meu că oamenii erau nepregătiți. Eu am dat la centrul CNMK. A durat destul de mult scanarea, oamenii nu prea știau cum funcționează lucrurile, deși ISJ-ul și-a făcut datoria și a făcut instructajul necesar. Lucrurile în timp s-au remediat, ceea ce vă povestesc a fost în prima zi, la limba și literatura română. La a doua probă, la istorie, au decurs lucrurile mult mai bine. Dar, în urma consultării și cu colegii din celelalte licee din județ, am observat că au fost situații unde elevii au stat câte două ore la scanat, ceea ce nu este deloc plăcut, nimeni nu-și dorește, mai ales cu emoțiile momentului.
- Cum sunteți văzuți voi în ochii profesorilor? Sunteți personajele pozitive sau negative?
CRISTINA DRAGU: Per total, avem o comunicare bună cu profesorii. Cel puțin la mine la liceu totul este OK. Nu sunt atât de multe probleme. Inițial, în momentul în care ești ales, lumea se uită puțin la tine, cine ești, ce vrei tu mai exact de la mine, dar mai apoi, văzând că te implici și așa mai departe, lucrurile evoluează spre bine, mai ales comunicând și încercând să faci lucruri reale pentru colegii tăi. Cel puțin asta este în cazul liceului meu. Așa, din ce am observat și noi din timpul adunărilor generale, sunt licee unde dacă biroul executiv al Consiliului Școlar nu are comunicare bună cu direcțiunea, aceasta, clar, va încerca prin diverse metode să-i dea jos.
DIANA ONOSĂ: Pot spune că atâta timp cât ești o persoană cu bun-simț, nu cauți ceartă, ai cei șapte ani de acasă, comunicarea va fi bună, nu vei avea probleme, iar lucrurile vor fi mai ușoare. Lucru care consider că e important peste tot. Atâta timp cât ești diplomat, nu cauți ceartă și vorbești frumos, poți găsi un numitor comun cu toată lumea.
MIȘU ANDREI: Per total, părerile sunt împărțite. Sunt profesori, de exemplu, care ne văd destul de bine și ne apreciază activitatea în zona reprezentării elevilor, dar sunt alții care nu ne văd la fel de bine. Adică, vii tu la mine și mă înveți tu pe mine cum să fac ora sau ce să fac sau, de exemplu, aici n-am voie să fac chestia asta, dar unde scrie și așa mai departe. Dar, din fericire, numărul celor care gândesc și acționează așa a început să se reducă.
- Au elevii majori voie să părăsească incinta liceului în timpul pauzei?
ANDREI MIȘU: Da, aceștia au voie, deoarece sunt majori. Pot ieși pe baza buletinului, se duc în pauze sau, de ce nu, deși nu vreau să încurajez asta, pot pleca și de la ore, deoarece au 18 ani și nu mai este nevoie ca părintele să-i aducă la școală și să știe că până la ora X sunt acolo. Dacă elevul a avut o problemă, absențele pot fi motivate pe baza unei adeverințe medicale, dacă a fost la un control medical, sau, bineînțeles, printr-o scutire sau cerere formulată de acesta. Deoarece elevii majori își pot formula cererile, nu mai e nevoie ca părintele să-i învoiască, se pot învoi singuri. În cazul în care au dificultăţi în acest sens, se pot adresa Consiliului Elevilor din şcoala lor.
- Elevilor le pasă cu adevărat de aceste alegeri pentru Consiliu, votează?
DIANA ONOSĂ: La început, poate nu sunt așa interesați și atrași, dar, odată ce intră în pâine, descoperă că lucrurile nu sunt doar o joacă sau de popularitate, ci că e un angajament pe care trebuie să-l urmezi. Nu e așa un bau-bau, cum pare.
- Ce vor face elevii când vor intra sau, mai bine spus, cum îi veți integra în Consiliul Elevilor?
ANDREI MIȘU: Pentru a fi elev reprezentant, trebuie să îndeplinească anumite calități, printre care și știința legii. Nu trebuie să știe neapărat articolul, litera și așa mai departe. Trebuie să se uite pe regulamentele de la minister și trebuie să aibă habar de faptul că se află o lege acolo sau un drept al elevului, pe care, bineînțeles, să-l caute apoi şi să rezolve problema. Adică da, trebuie să știe și un pic din drepturile, obligațiile și, pe scurt, din regulamente. Cel mai important de menționat este că noi, odată ce se realizează toate alegerile la nivel școlar, în Consiliul Județean, la prima adunare generală cu noi reprezentanți, facem ABC-ul reprezentării, în care le explicăm totul, cum funcționează structura, care sunt "bibliile" noastre, după ce ne ghidăm, cum funcționăm, ce au de făcut în primul rând. De acolo, după adunarea generală, fiecare vicepreședinte, dar noi, de regulă, toți cei cinci din biroul executiv, facem grupuri de sprijin în care avem o comunicare mai directă cu cei cinci-zece (maxim) elevi pe care îi avem în subordine și vorbim direct cu ei. Până la urmă, noi suntem aici datorită adunării generale care ne-a votat.
- De uniformă ce părere aveți? Sunt obligatorii cravata, cămașa, pantalonii, sacoul și fusta?
ANDREI MIȘU: Nu este obligatorie. În schimb, unitatea de învățământ poate să-și facă diferite însemne pe cravată sau tricouri cu sigla liceului, prin care să-și poată identifica ușor elevii, să nu intre elevi străini. Un pantalon lung. Exact. Și întreg, fără rupturi. Am văzut fete cu fustele foarte scurte. Da, la fuste știu că e menționată o palmă sub genunchi. Pe scurt, adică să fie o opțiune cât de cât decentă, cât de cât OK, care să nu stârnească controverse. Dar, clar, și termenul decent este un interpretabil.
DIANA ONOSĂ: De aceea, la mine în liceu, Consiliul Școlar, împreună cu doamna director, a stabilit ce înseamnă acest cuvânt, "decent". Poate pentru unii "decent" înseamnă să vină în pantaloni de plajă și în maieu. Cred că, totuși, nu e o ținută adecvată pentru un liceu.
- Ce activități și demersuri importante ați realizat în acest mandat?
DIANA ONOSĂ: Vorbim despre o structură cu 17 ani vechime. Pe partea internă, facem tot timpul ședințe, adunările generale pe care noi avem obligația de a le organiza lunar, atât la nivel școlar, cât și la nivel județean, la cel național de două ori pe an, pentru că e greu să aduni reprezentanți din toată țara. Pe partea externă ne referim doar la activitățile pe care le organizăm, cum ar fi sesiunile de formare. Anul trecut am reușit performanța de a organiza sesiunea regională de formare a elevului reprezentant, unde elevi din regiunea de sud-est a țării, din șase județe, Galați, Brăila, Tulcea, Ialomița, Călărași și Constanța, au venit în Galați timp de trei zile și împreună am făcut schimb de bune practici. Este, cred că a fost unul din cele mai mari evenimente făcute la Galați în ultimii ani, unde elevii au învățat de la reprezentanții de la nivel național despre structură, despre cum funcționează, cum își pot rezolva problemele într-un mod diplomat și cum să aibă o eficiență cât mai mare. Avem și activități de voluntariat, workshopuri pe care le organizăm, cum ar fi cel la care am participat cu Agenția Națională Antidrog, unde am descoperit împreună riscurile.
- Cum puteţi fi contactaţi?
DIANA ONOSĂ: Noi suntem la un mesaj distanță, atât pe conturile noastre personale, cât și pe contul Consiliului Județean al Elevilor Galați, răspundem întotdeauna, indiferent de oră. Puteți apela la noi. Suntem elevi ca și voi, cu aceleași probleme. Nu avem nimic în plus. Pur și simplu, suntem oameni.
NOTĂ: Emisiunea ”SPOT ON la Viața liberă – Galațiul sub reflector” este un produs ”Viața liberă”. Înregistrarea integrală a acestui interviu poate fi urmărită pe canalul YouTube al ziarului.
