În urmă cu patru ani, Guvernul a investit un sfert de miliard de lei pentru a aduce tehnologia în sălile de clasă, oferind 250.000 de tablete școlilor din România
Însă, la scurt timp după ce elevii s-au bucurat de aceste dispozitive, povestea a luat o turnură neașteptată. Majoritatea tabletelor au fost cerute înapoi de directori, fiind puse sub cheie, iar mulți dintre elevi s-au trezit în fața unor teste online fără a avea acces la tehnologie.
Minunea digitală s-a stins rapid, iar odată cu expirarea abonamentelor la Internet, a devenit evident că investiția nu a fost însoțită de un plan de sustenabilitate. Fără un sistem de întreținere și actualizare, tabletele s-au transformat, din instrumente de învățare, în simple obiecte de inventar. Mesajele directe ale directorilor către părinți, prin care se solicita returnarea tabletelor, subliniază o realitate tristă: promisiunile de modernizare a educației nu s-au tradus în beneficii durabile pentru elevi.
În școlile din Galați, au reușit să fie livrate în perioada pandemiei 11.000 de tablete, elevii care au avut ocazia să utilizeze tabletele au raportat că tehnologia era învechită, cu performanțe slabe și numeroase probleme tehnice. În plus, mulți dintre colegii lor din alte localități nu au avut niciodată ocazia să se atingă de aceste dispozitive, lăsându-i pe părinți să caute soluții alternative pentru a achiziționa aparatura necesară conectării online.
Estimativ, în județul Galați, părinții au cheltuit aproximativ şase milioane de lei pentru achiziția de dispozitive electronice (tablete, laptopuri și telefoane inteligente) de care era nevoie pentru educația online în timpul pandemiei. Aceste cheltuieli au fost necesare pentru a asigura accesul elevilor la lecții și resurse educaționale, având în vedere că multe tablete distribuite prin programele guvernamentale nu au fost suficiente sau funcționale.