Înscrierile pentru funcţia supremă din Universitatea „Dunărea de Jos” s-au încheiat, urmează două săptămâni de campanie electorală academică, în care cei patru (în ordine alfabetică, Iulian Bârsan, Lucian Georgescu, Nicolae Ioana şi Mirela Praisler) îşi vor face cunoscute ideile, proiectele, planurile manageriale. Două săptămâni în care cei patru vor încerca să devină mai cunoscuţi în special pentru cei aproximativ 700 de electori din universitate (cadre didactice şi studenţi), dar şi pentru întreaga comunitate locală, principala beneficiară a actului academic.
Pentru a veni în sprijinul celor care urmează să voteze, „Viaţa liberă” vă oferă astăzi o prezentare a celor patru, aşa cum reiese din CV-urile şi planurile manageriale, completată de o mică hartă a influenţei pe care o are fiecare în rândul celor care urmează să voteze. De asemenea, săptămâna viitoare vor fi publicate patru interviuri, în zile consecutive, ordinea fiind, din nou, alfabetică. Interviuri care vor fi realizate înainte de publicarea primului, astfel încât candidaţii să nu poată oferi replici sau să îşi structureze discursul în funcţie de declaraţiile altora.
Profesor doctor inginer Iulian Bârsan
Are 55 de ani şi un CV profesional impresionant. Pe lângă faptul că a urcat toate treptele academice „ca la carte”, a făcut parte şi din structuri de conducere ale Universităţii „Dunărea de Jos”. Este prorector al instituţiei din 2007 şi până în prezent, iar în perioada 1999-2007 a fost decan al Facultăţii Transfrontaliere Cahul, Republica Moldova, o structură a universităţii din Galaţi care a purtat, de-a lungul timpului, mai multe denumiri, dar despre care se poate spune că este realizarea profesorului Iulian Bârsan. Practic, colaborarea cu vecinii de peste Prut i se datorează în mare măsură. La fel cum actuala Universitate „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul ar trebui să îl treacă pe lista „ctitorilor”. În paralel cu activitatea academică, este unul dintre cunoscuţii politicieni ai Galaţiului, fiind deputat din partea Partidului Democrat până în 2008. A mai candidat la funcţia de rector, în 2006, dar a fost învins de actualul rector, profesorul Viorel Mînzu. „Este misiunea mea să vă propun modernizarea universităţii, garantând însă stabilitatea instituţională (...) Esenţializând, v-aş propune să fiţi de acord să asigurăm oamenilor de calitate accesul neîngrădit la resurse. Împreună putem face ca instituţia căreia îi aparţinem să redevină o insulă a normalităţii, în care meritul personal să se impună relaţiei clientelare sau intereselor de grup restrâns”, se arată în planul managerial al profesorului Iulian Bârsan.
Estimare a susţinerii: Se spune că mizează pe sprijinul destul de consistent al cadrelor didactice din zona tehnică, tradiţională a universităţii, aşa-zisa „aripă conservatoare”, cu viziuni reformiste. Dacă ar obţine sprijinul studenţilor ar avea şanse cel puţin să intre în turul al doilea.
Profesor doctor inginer Lucian Georgescu
În vârstă de 51 de ani, profesorul Lucian Georgescu are un CV de care orice universitar ar fi mândru la această vârstă. Practic, nu e niciun aspect al vieţii academice pe care actualul decan de la Ştiinţe şi Mediu să nu îl fi atins. Studii în ţară şi străinătate, doctorat în Franţa, profesorat în străinătate, colaborări nenumărate în Europa şi Statele Unite, zeci de proiecte ştiinţifice derulate cu sume la care şi milionarii visează, conducător de doctorat cu studenţi împrăştiaţi în toate colţurile lumii, pe scurt, o eminenţă cenuşie care este de mirare că încă activează în România, în Galaţi. A manageriat cu succes, în ultimii patru ani, cel mai consistent proiect european derulat la Universitatea „Dunărea de Jos”, în valoare de peste zece milioane de dolari. Este unul dintre cele mai mari proiecte din întregul oraş Galaţi. Totul datorită calităţii pe care o consideră esenţială într-o funcţie de conducere: PRAGMATISM. Planul său managerial este structurat în acelaşi spirit al pragmatismului. Cităm câteva dintre principii: „Sunt inginer şi sunt decanul unei facultăţi neinginereşti, fiindu-mi familiare problematicile ambelor direcţii: de educaţie şi de cercetare (...) Studenţilor trebuie să li se ofere oportunităţi legate de activitatea profesională aplicată, pentru creşterea reală a şansei de integrare rapidă pe piaţa muncii (...) Propun legături cu administraţia locală indiferent de culoarea politică pentru schimbul de informaţii şi implicarea activă şi pragmatică a Universităţii în viaţa urbei”, se arată în planul managerial.
Estimare a susţinerii: Cunoscut datorită proiectelor doctorale POSDRU, mizează pe sprijin atât din zona tehnică, cât şi din cea netehnică, fiind susţinut mai ales de reformiştii convinşi. Este mai puţin cunoscut în rândul studenţilor de la alte facultăţi, dar dacă ar ajunge în al doilea tur cu altcineva decât prof. Mirela Praisler, ar beneficia şi de sprijinul actualului rector.
Profesor doctor Nicolae Ioana
La 58 de ani, profesorul Nicolae Ioana are un CV profesionat de invidiat. A parcurs cu regularitate toate etapele desăvârşirii academice, fiind de o eleganţă desăvârşită. S-a adresat mereu studenţilor cu „domnule / domnişoară” şi cu pluralul politeţii, primind, în schimb, respectul cuvenit. În acelaşi timp, este cunoscut ca unul dintre cei mai virulenţi (în sensul constructiv al cuvântului) actori din Senatul Universităţii „Dunărea de Jos”. Logica sa imbatabilă, argumentele şi pertinenţa discursului l-au transformat într-un punct de reper în cadrul instituţiei. Totul, însă, cu eleganţa, corectitudinea şi echidistanţa celui care este mereu stăpân pe subiect. Colaborarea sa, în calitate de cercetător, cu Academia Română a făcut ca, în ultimii ani, să devină unul dintre cei mai apreciaţi specialişti din ţară. A lucrat, alături de profesorul Eugen Simion, la cele mai importante proiecte legate de literatură. „Am convingerea că mersul spre mai bine al Universităţii depinde, în mare măsură, de identificarea şi valorificarea factorilor care produc coeziune academică şi eliminarea celor care generează dezbinare, suspiciune şi risipă de resurse şi de efort spiritual. Miza este cu atât mai mare cu cât competiţia pentru statutul de «Universitate de cercetare avansată şi educaţie» este mai strânsă, iar ameninţările crizei mai largi”, se spune în planul managerial.
Estimare a susţinerii: Este candidatul care, aşa cum a demonstrat-o cu prisosinţă în ultimii ani, nu poate fi asociat niciuneia dintre tabere. Faptul că nu aparţine vreunei „grupări” poate fi considerat atât un punct slab, cât şi un punct forte pentru că i-ar putea atrage pe toţi cei nehotărâţi. Poate fi candidatul-surpriză.
Profesor doctor Mirela Praisler
Ajunsă la vârsta maturităţii depline, prof. Mirela Prasiler excelează la toate capitolele profesionale. S-a ocupat de activitatea ştiinţifică şi relaţiile internaţionale în cadrul Rectoratului şi a fost, în mandatul profesorului Viorel Mînzu, probabil cel mai activ şi mai vizibil prorector. Activitatea sa este sinonimă cu cercetarea la Universitatea „Dunărea de Jos”, proiectele în care a fost implicată sau pe care le-a coordonat fiind unele dintre cele mai de succes din instituţie.
Dacă ar fi să înşiruim toate activităţile de cercetare derulate ar fi nevoie de câteva pagini de ziar. Mereu cu zâmbetul pe buze şi deschisă la opinii şi propuneri, prof. Mirela Praisler este un partener de dialog de excepţie. Şi asta pentru că a dovedit mereu că îşi face meseria cu pasiune. „Candidatura mea este un apel la coeziune pentru continuarea trendului pozitiv înregistrat în evoluţia Universităţii în ultimii ani. Diponibilitatea va fi caracteristica principală a activităţii mele în calitate de rector, dacă voi fi aleasă (...) Mă voi dedica sută la sută pentru realizarea dezideratelor întregii comunităţi universitare gălăţene”, se arată în planul managerial.
Estimare a susţinerii: Este candidatul cu cea mai explicită susţinere dintre cei patru. Mizează pe toţi cei care l-ar fi vrut în continuare pe profesorul Viorel Mînzu, ale cărui politici promite că le va continua. Preia, însă, „la pachet” şi adversarii actualului rector.
