Începe „dictatura” părinţilor în şcoli

Începe „dictatura” părinţilor în şcoli
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Conform Legii Educaţiei, părinţii şi comunitatea locală trebuie să se implice din ce în ce mai mult în activităţile şcolilor * Unele unităţi de învăţământ au deja planuri serioase în privinţa părinţilor *

Şcoala nu este doar a elevilor şi a profesorilor. Comunitatea locală şi părinţii copiilor ar trebui să se implice mai mult în rezolvarea problemelor şi în bunul mers al lucrurilor. Prin Legea Educaţiei, părinţii au un rol din ce în ce mai vizibil şi pot decide prin reprezentantul pe care-l au în consiliul de administraţie lucruri importante, legate chiar de angajarea profesorilor sau de modul în care sunt cheltuite resursele extrabugetare.

Mai mult iniţiativele şcolilor

Cu toate acestea, puţini sunt deocamdată părinţii care conştientizează că au un rol activ în programul şcolilor propriilor lor copii. Majoritatea directorilor recunosc faptul că părinţii sunt receptivi atâta vreme cât invitaţia vine din partea şcolii.

„E vina noastră, pentru că nu mai avem timpul necesar să facem şi cursuri cu părinţii, prin care să-i învăţăm să vină ei cu propuneri. Dar urmează să ajungem şi acolo”, ne spune inimoasa directoare a Şcolii din Independenţa, Mihaela Mihăilescu.

Aceasta susţine că a rămas uimită la începutul acestui an şcolar, când a apelat la sprijinul părinţilor pentru a amenaja câteva săli de clasă: „Şcoala fusese reabilitată şi pentru că s-a întârziat cu lucrările, nu aveam amenajată nicio sală de clasă. S-au mobilizat atât de frumos şi am avut gata sălile la începutul anului şcolar. A fost  un moment când i-am simţit foarte aproape şi a fost un semnal pentru mine că putem conta pe sprijinul lor”, mai spune directoarea de la Independenţa.

Modelul interbelic

Florin Cernat, directorul Şcolii Nr. 34 din Galaţi, are ambiţii mari în ceea ce priveşte rolul părinţilor: „În prezent suntem preocupaţi să facem o fundaţie a comunităţii părinţilor, care să aibă personalitate juridică şi să poată sprijini şcoala. Astfel de fundaţii existau şi în perioada interbelică. Prin acestea, părinţii aveau cumpărate proprietăţi. De exemplu, Liceul „Vasile Alecsandri” avea o casă undeva la munte, pe care o foloseau şi elevii şi profesorii. S-ar putea cumpăra terenuri, iar banii obţinuţi din vânzarea roadelor să fie folosiţi tot pentru a dezvolta ceva care să vină în ajutorul părinţilor: clase de after-school sau creşe, înfiinţate pe lângă şcoală. Sunt lucruri care cu siguranţă ar putea fi făcute, dacă şi părinţii vor înţelege să se implice pentru binele lor şi al copiilor lor”.

Directorul Şcolii Nr. 34 crede că se va putea baza pe sprijinul părinţilor: „Vin des la şcoală, fie pentru a-mi cere sfatul, fie pentru a se implica în rezolvarea  problemelor, sau pur şi simplu ca să mai stăm de vorbă. Avem o legătură foarte sinceră, s-au convins în atâţia ani de când sunt director că şcoala este a copiilor lor şi este importantă pentru tot cartierul”, mai spune Florin Cernat.

Şcoala părinţilor

Sunt unităţi de învăţământ unde cadrele didactice au înţeles că secretul pentru a-i lega pe părinţi de şcoală este propria investiţie. Prin voluntariat în folosul părinţilor şi elevilor, dascălii speră că li se va răspunde cu aceeaşi monedă.

La Grădiniţa „Parfumul Teilor”, de ani de zile, educatoarele organizează cursuri, printr-un proiect intitulat ”Şcoala părinţilor”. Aceştia sunt învăţaţi care sunt cele mai eficiente metode prin care îi pot educa pe copii. Astfel, se nasc legături mai strânse între educatoare şi părinţi, dar şi între părinţi. Fiind o comunitate deja sudată este mult mai uşor să se implice în rezolvarea unei probleme.

Acelaşi proiect a fost aplicat cu succes şi la clasele primare din cadrul Colegiului „Al. I. Cuza”, ne spune directoarea instituţiei, Pamfilia Dumitraşcu. „Avem părinţi activi. Ne-au ajutat la elaborarea regulamentului de ordine interioară, s-au implicat în campanii de ajutorare a elevilor cu situaţie materială proastă, au aranjat sălile de clasă, au venit cu propuneri pentru tabere, activităţi de petrecere a timpului liber al elevilor”, susţine directoarea de la „Cuza”.

Chestionare pentru decizii mai bune

Directoarea Grădiniţei Nr. 17 din Tecuci, Sultana Militaru, a găsit şi ea o soluţie ingenioasă pentru a-i implica pe părinţi în rezolvarea mai multor probleme: „Sunt oameni ocupaţi, pentru că au nevoie de grădiniţă cu program prelungit, chiar şi pentru copii de un an. Dar pentru că serviciile noastre sunt bune, au simţit nevoia să ne ajute. Eu, la fiecare început de an, le dau să completeze chestionare şi pe baza răspunsurilor lor îmbunătăţesc activitatea în grădiniţă”, declară Sultana Militaru. Aceasta susţine că tot prin economiile realizate de un grup de iniţiativă al părinţilor sălile au fost dotate cu mobilier ultramodern: „Din discounturi la rechizite, la biletele de spectacol sau de la participările la concursuri, am cumpărat mobilierul, întâi la o grupă, apoi la cealaltă, şi tot aşa”.

Telefonul diriginţilor

La „Metalurgic”, directorul Ion Hăulică ne spune că implicarea părinţilor este mai timidă, având în vedere profilul familiilor din care provin elevii. „Sunt părinţi plecaţi în străinătate sau care lucrează câte 12 ore pe zi. Nu ne putem compara cu alte unităţi de învăţământ, la acest capitol. Mai mult au nevoie de sprijinul nostru. De aceea, am pus la dispoziţie un telefon special, prin care diriginţii să poată ţine legătura cu părinţii elevilor-problemă. Aşa ne-a venit şi ideea înfiinţării unei asociaţii a elevilor şi părinţilor şcolii, suntem în perioada de realizare a statutului. Se va numi „Parelmet” şi va avea ca scop printre altele să adune fonduri pentru diverse probleme şi pentru elevii care au nevoie de sprijin financiar”, ne spune directorul de la „Metalurgic”.

Citit 4441 ori Ultima modificare Marți, 28 Februarie 2012 21:31

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.