135 de ani de învăţământ pedagogic
O altă instituţie unde tradiţia învăţământului se traduce în prezent prin rezultate excelente este Colegiul Naţional C. Negri”, sau, cum a mai fost numit de-a lungul timpului, Şcoala Normală sau Liceul Pedagogic. Înfiinţată în urmă cu 135 de ani în vederea formării dascălilor din această zonă a ţării, instituţia a pierdut în timp profilul vocaţional de mai multe ori, dar nu şi vocaţia pedagogică. Colegiul s-a orientat spre profil teoretic, iar rezultatele nu au întârziat să apară. La foarte mică distanţă de CNVA, ca procent de promovare la bacalaureat, „C. Negri” are clase care adună în prezent o parte dintre elevii de elită ai şcolilor gimnaziale, fiind şi unul dintre liceele unde se intră cu medii foarte mari. Iar lucrul acesta a dat roade. Pedagogicul a devenit liceul care aduce Galaţiului premii judeţene şi naţionale la olimpiadele şcolare. Numai anul acesta s-au obţinut zece premii şi menţiuni naţionale şi 88 de distincţii judeţene. De asemenea, tot mai mulţi elevi de aici sunt admişi la facultăţi de renume din Europa. Anul acesta, Roxana Ţurcanu - una dintre elevele de la Pedagogic - a fost admisă la Princeton, o universitate care nu oferă burse integrale decât tinerilor foarte valoroşi.
În opinia directorului Mitică Dudău, secretul performanţelor şcolare ale elevilor de la această instituţie e simplu: „Punem foarte mare accent pe ceea ce se face la clasă. Orele se fac cu profesionalism şi avem o încadrare echilibrată la aproape toate disciplinele. Chiar dacă, la admitere, cei mai străluciţi gimnazişti merg la CNVA, în ultimul timp suntem căutaţi de elevi din ce în ce mai buni”, consideră Mitică Dudău.
Scriitorul Fănuş Neagu este unul dintre absolvenţii cu nume sonore de la Colegiul Naţional „C. Negri”. De asemenea, de numele instituţiei şi-au legat destinul şi compozitorul şi realizatorul de emisiuni Titus Andrei, muzicologul doctor în filozofie Vasile Donose, profesorii universitari şi psihologii Mielu Zlate şi Nicolae Mitrofan. Un alt absolvent strălucit, cunoscut pentru cartea „Jurnal cu Petre Ţuţea”, este teologul Radu Preda, lector la Cluj, cu studii doctorale la Heidelberg, Paris şi Roma.
La "Cuclin" - cel mai bun an la olimpiade
Elevii Liceului de Artă „D. Cuclin” din Galaţi s-au întors anul acesta de la olimpiadele naţionale, copleşiţi de trofee: trei premii I la interpretare muzicală (plus un premiu al III-lea şi o menţiune) şi alte trei premii I la arte plastice plus patru premii speciale. Sunt cele mai bune rezultate de până acum, din istoria liceului.
La muzică, cei care au cucerit primele locuri sunt: Andra Andrei (vioară), profesor Marian Sava, George Vârban (canto), profesoară Rodica Koler şi Alexandru Duda (fagot), profesor Ilie Ranghilof. De la clasele profesorului Roland Andrei, Cristian Bortoş a primit o menţiune la corn şi Robert Radu, premiul al III-lea la trombon.
Colegii lor de la arte plastice nu s-au lăsat mai prejos şi s-au întors tot cu trei premii I: Georgiana Ghidersa la artă monumentală şi Aida Ursu la artă textilă. Tot la artă monumentală, a primit aceeaşi distincţie şi Bogdan Gabără, profesoară Gabriela Georgescu. Un premiu special i-a fost acordat şi elevului Bogdan Rusu, la artă ceramică, profesor Mugurel Vrânceanu.
E posibil ca premianţii de anul acesta să se alăture numelor mari care au dus faima liceului gălăţean pe meridianele globului, dar şi în toate colţurile ţării. Cine nu a auzit de maestrul Eugen Sârbu (Londra), cel mai mare violonist din Europa, sau de celebrul pianist Dan Atanasiu (SUA)? Lor li se adaugă George Atanasiu - violonist în SUA, fostul impresar al lui Pavarotti şi Remus Azoiţei - profesor la Academia Regală de Muzică din Londra.
Bujor şi Dan Prelipceanu sunt foşti elevi de la „Cuclin”, acum profesori la Iaşi şi conducători ai cvartetului „Voces”. Laurenţiu Darie a luat de curând cel mai mare premiu la fagot şi face parte din Orchestra tinerilor din Europa. La arte plastice, celebri sunt sculptorii Romelo Petrovici, Silviu Cucu Aurel, Nicolae Mitrof, artist plastic stabilit la Paris, şi Ion Chiriac, cel mai bun restaurator de biserici din România.
CNMK - fruntaş la bacalaureat şi admitere
Şcoala gimnazială de fete înfiinţată în 1878 a suferit mai multe transformări de-a lungul timpului, până în 2000, când a devenit Colegiul Naţional „Mihail Kogălniceanu”. Este o altă pepinieră pentru elevii de elită ai Galaţiului, care ajung apoi să urmeze facultăţi în diferite domenii, atât în ţară, cât şi în străinătate. Pe lângă premii şi menţiuni la concursuri şcolare, colegiul se bucură de un clasament foarte bun şi la bacalaureat, unde ocupă locul al III-lea, anul acesta, cu o promovabilitate de peste 93 la sută. Mai mult decât atât, la admiterea la liceu, deşi nu a avut candidaţi cu medii de 10 curat, CNMK-ul se situează pe locul al II-lea la cea mai mare ultimă medie de intrare, după CNVA. Elevii care vor învăţa din toamnă la acest colegiu au medii de admitere cuprinse între 9,87 şi 8,99, dacă luam în calcul toate specializările.
De anul acesta, colegiul a înfiinţat şi o clasă de gimnaziu.
"Cuza" - al patrulea liceu francofon din ţară
Colegiul Naţional "Al. I. Cuza" ia fiinţă în toamna anului 1864 ca Şcoală comercială - cea dintâi cu profil economic din România, fondatori fiind Al. I. Cuza şi Mihail Kogălniceanu. În 1959 devine liceu teoretic, iar din 1990 are clase cu predare în limba franceză, fiind al patrulea liceu din ţară care adoptă profilul bilingv la franceză. La acest liceu se susţine bacalaureat francofon, care le permite absolvenţilor de aici accesul la universităţi de prestigiu din Franţa, Belgia sau Elveţia.
Anual, multe premii la concursurile naţionale sunt aduse Galaţiului de elevii de la „Cuza”.
Deşi ultima medie de admitere este mai mică decât la alte licee de vârf, Colegiul „Cuza” îşi demonstrează performanţele în educaţie şi prin faptul că anual procentul de promovare la bacalaureat este peste 90 la sută. Anul acesta, colegiul se clasează pe locul al IV-lea în top.
Învăţământ teologic de elită
Seminarul Teologic „Sf. Andrei” a funcţionat întâi ca Şcoală Duhovnicească la Ismail, din 1864 până în 1878, când se mută la Galaţi. În 1948, în urma instalării regimului comunist, unitatea îşi încetează activitatea, până în 1990, când se reînfiinţează, la iniţiativa IPS Casian.
De-a lungul timpului, aici au predat profesori de seamă - arhimandritul Nicodim Munteanu, Patriarh al României, arhim. Nicodim Puiu, Mitropolit al Bucovinei sau episcopii de Buzău, preoţii Gheorghe Niculescu şi Anton Anghelescu.
Printre elevii de seamă se numără mitropoliţi - IPS Firmilian Marin - şi episcopi - PS Cosma Petrovici, PS Iosif Gafton, PS Valeriu Zaharia şi PS Eugeniu Laiu Suceveanul. Din 1990, de când s-a redeschis, Seminarul a continuat să scoată absolvenţi de valoare. Sunt nu mai puţin de nouă foşti elevi care au absolvit cursuri doctorale: Vasile Caraba - asistent la Facultatea de Teologie Bucureşti, Dan Eugen Drăgoi - inspector la ISJ, maestru de cor la Teatrul Muzical, pr, Lucian Petroaia - consilier la Arhiepiscopie, Ovidiu Ioan, Maxim Vlad - directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, pr. Adrian Ioniţă, pr. Ionuţ Manolescu, Dumitru Popoiu şi pr. Cosmin Daniel Pricop - director al publicaţiilor editate de Patriarhia Română.
"Racoviţă" - pe locul IV la admitere
Deşi are doar două profiluri - filologie şi ştiinţele naturii, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” s-a clasat pe locul al IV-lea la admiterea la liceu, în funcţie de ultima medie de intrare care a fost 8,54. El s-a situat chiar înaintea altor unităţi de elită, cum ar fi „Cuza” - 7,71; „Spiru Haret” - 8,08 sau „Calistrat Hogaş” - 7,17.
"Asachi" devine "Mircea Eliade!
Cunoscut ca grup şcolar care pregăteşte elevii în profil construcţii, Grupul Şcolar „Gh. Asachi” a fost încet, încet acaparat de filiera teoretică. Ca urmare, din septembrie unitatea va şcolariza elevi numai pe această direcţie şi-şi va schimba şi numele în Liceul Teoretic „Mircea Eliade”. În condiţiile în care la liceele tehnologice bacalaureatul a făcut prăpăd, „Asachi” a cucerit anul acesta o onorantă poziţie a IX-a.
Opt academicieni la "Hogaş" Tecuci
Înfiinţat în 1878, ca Gimnaziul Real de Băieţi, Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş” este una dintre cele mai importante unităţi de învăţământ a judeţului nostru, raportat la numărul de personalităţi care au învăţat pe băncile acestei şcoli.
Hogaşul a dat de-a lungul timpului nu mai puţin de opt academicieni români, motiv de adevărată mândrie: primul pictor academician - Gheorghe Petraşcu, inginerul Gheorghe Nicolau - profesor universitar şi ministru, lingvistul Iorgu Iordan, vicepreşedinte al Academiei şi ambasador, juristul şi profesorul Vintilă Dongoroz, geologul Miltiade Filipescu, inginerul chimist Ilie Matei, medicul dermatolog militar şi generalul Scarlat Loghin şi istoricul Mihai Berza.
Acestora li se adaugă peste 60 de profesori universitari, 15 generali, patru miniştri. Lista cu personalităţi ar putea continua cu nume celebre în artă şi cultură: Ştefan Petică, Tudor Pamfile, George Apostu, Dionisie Duma şi cel care a dat mai târziu numele instituţiei, Calistrat Hogaş.
E o istorie care îi obligă pe elevii acestui liceu să menţină un standard ridicat şi pe viitor.
"Spiru Haret" ia crema elevilor la Tecuci
Instituţia a fost atestată pentru prima dată într-un document din octombrie 1898 de marele proprietar Tache Anastasiu, din iniţiativa căruia a luat fiinţă o Scoală Profesională de Fete, care din 1900 se va numi "Tache şi Elena Anastasiu", după numele ctitorilor. După 1990, liceul, devenit teoretic, a primit denumirea de "Spiru Haret", ca omagiu adus reformatorului învăţământului românesc.
În prezent este liceul care adună crema elevilor din oraşul din nordul judeţului, elevi care, oricât de mari medii ar avea, nici nu se gândesc să vină la liceele gălăţene de elită, considerând că la „Spiru Haret” au cei mai buni dascăli care să-i formeze şi să le lumineze minţile.
Unitatea de învăţământ se mândreşte cu rezultate deosebite la concursurile şcolare.
Una dintre elevele strălucite ale colegiului este Gianina Druţă. Cariera olimpică şi-a început-o în clasa a VII-a, când a obţinut prima menţiune la faza naţională a olimpiadei de limba şi literatura română. În clasa a VIII-a devenea deja olimpică de talie internaţională, întorcându-se acasă cu premiul al III-lea. În fiecare an s-a clasat printre primii la ambele faze ale concursului, însă anul trecut a atins maximul performanţei, cucerind premiul I la naţională şi medalia de aur la faza internaţională.Performanţele la olimpiade i-au fost pecetluite şi de faptul că anul trecut a fost singura elevă din judeţul Galaţi care a luat zece pe linie la bacalaureat. Premii naţionale a obţinut şi cu ansamblul de datini al liceului - „Altiţa”, coordonat de profesoara Mariana Chiriţă.
