- Directoarea Nicoleta Constantin susţine că 60 la sută dintre absolvenţi îşi găsesc un loc muncă la agenţi economici în ţară, iar 10 la sută în străinătate
„După fiecare examen de bacalaureat avem inspecţii şi brigăzi care vin să verifice ce se întâmplă cu absolvenţii noştri, de ajung să nu promoveze bacalaureatul. E adevărat că, de ani buni, procentul de promovare la noi este sub zece la sută. Situaţia trebuie privită în ansamblul ei. Noi am făcut zeci de analize, am căutat cele mai bune soluţii pentru că e nevoie de învăţământ profesional, e nevoie de aceşti absolvenţi a căror muncă produce efecte directe în PIB, pentru că noi pregătim muncitori în toate domeniile din construcţii, de la faianţar, zugrav, isposar, parchetar, instalator, până la tehnicieni în reparaţii. În ciuda rezultatelor slabe la bacalaureat, şcoala noastră trebuie să-şi păstreze calificările pentru a le da şanse unor copii care provin din anumite medii defavorizate, cărora noi le oferim o cale în viaţă, să se formeze într-o meserie şi să se poată angaja destul de uşor după absolvire. E normal aşa, decât să îngroaşe rândurile şomerilor”, ne spune directoarea liceului cu cea mai mică promovabilitate la bacalaureat, Nicoleta Constantin, cu aerul celui care şi-a învăţat foarte bine lecţia.
80 la sută elevi, din mediul rural
Pentru că, anul trecut, MECTS le-a trimis inclusiv reprezentanţii Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), pentru a vedea cum stau lucrurile, conducerea liceului avea puse la punct tot felul de analize, dar şi rezultate concrete ale muncii cadrelor didactice de aici, care s-au străduit să le ofere candidaţilor condiţii de învăţare şi de calificare în specializările pe care le pregăteşte instituţia.
„Avem 80 la sută dintre elevi cu provenienţă din mediul rural. Aceştia de regulă copiază modelul părinţilor. Din ce familii provin ei? În cel mai bun caz au părinţi cu zece clase, care n-au pus mâna pe o carte, care n-au loc de muncă. E normal ca nici pe ei să nu-i preocupe în mod special cartea. De aceea vin la admitere cu medii foarte mici. La admiterea la liceu de anul acesta, avem un singur elev cu nota 6,45 la evaluarea naţională la matematică. Restul sunt cu note de la 1.00 la 4.00. Este foarte greu pentru ei să mai ajungă la un nivel de 5.00 la subiectele grele care se dau la bacalaureat la matematică, în condiţiile în care nu au nici noţiunile elementare însuşite. Cu toate acestea, absolvenţii noştri obţin certificatele de competenţe recunoscute în spaţiul european, pentru că învăţământul profesional implementat prin Programele Phare este foarte bine pus la punct”, ne explică directoarea de la „Saligny”.
Nu le trebuie diploma de bacalaureat
Aceasta susţine că aproximativ 60 la sută dintre absolvenţii instituţiei reuşesc să se angajeze fără să aibă diploma de bacalaureat, 10 la sută chiar lucrează în afară în baza certificatului obţinut după finalizarea liceului. Restul, în ceea mai mare parte îşi continuă studiile în cadrul şcolii postliceale de maiştri, care funcţionează tot în cadrul grupului şcolar.
„Absolvenţii noştri chiar nu au cum să promoveze bacalaureatul în ciuda orelor de pregătire suplimentară pe care le facem. Ei nu sunt dintre cei care au nevoie de studii superioare, dar asta nu înseamnă că nu pot fi nişte buni meseriaşi. Bacalaureatul în forma actuală nu le este de niciun folos. Nici măcar nu-i testează la disciplinele la care se pregătesc. Ar trebui să se dea un examen diferenţiat pentru cei care rămân să-şi profeseze meseria. Aşa am fi şi noi, profesorii, dar şi absolvenţii noştri scutiţi de frustrările anuale şi de eticheta „liceul cu cea mai slabă promovabilitate”. E păcat, pentru că la noi profesorii chiar îşi fac treaba. Acesta este şi motivul pentru care cei care au venit în inspecţii ca să ne desfiinţeze au plecat cu concluzia că e nevoie de şcoala noastră. Se adresează unui anumit tip de elevi, care se aleg cu o meserie şi cu o şansă în viaţă şi e normal ca eforturile noastre să se canalizeze spre acest lucru”, concluzionează Nicoleta Constantin.
Cazare, masă, transport gratuite
Tocmai pentru a veni în sprijinul acestei categorii defavorizate de elevi şi a-i motiva să se ţină de treabă, pentru a-şi însuşi competenţele necesare practicării meseriilor din construcţii, profesorii de la „Saligny” au realizat un proiect POSDRU, pe care l-au şi câştigat, prin care obţin finanţări suplimentare consistente.
„Grupul ţintă îl reprezintă toţi cei 800 de elevi ai noştri. O parte dintre ei, cei cazaţi în cămine, beneficiază de masă şi cazare gratuite. Tuturor li se decontează transportul, mai ales celor care fac naveta în rural zilnic sau o dată pe săptămână. Prin intermediul proiectului, avem parteneriate cu o serie de agenţi economici, unde elevii noştri fac practică. Prin finanţarea astfel primită, plătim un îndrumător de practică, dar şi materia primă pe care o folosesc elevii noştri în timpul practicii. Mai primim salopete şi echipamente de protecţie, cursuri de protecţia muncii şi consiliere pe orientare profesională. În plus, avem o dotare excelentă, 20 de laptopuri şi două laboratoare AEL cu 54 de computere. Tot prin intermediul proiectului, fiecare elev de-al nostru este plătit în perioada practicii profesionale cu 430 de lei, motiv pentru care niciunul nu lipseşte măcar o zi”, ne spune directoarea.
