- După evaluarea ARACIS, universitatea gălăţeană a primit, recent, calificativul „Grad de încredere ridicat”. Ce certifică titlul?
- Certifică nivelul maxim de încredere acordat unei instituţii de învăţământ superior din punct de vedere didactic, al dotării materiale, al capacitatii ştiinţifice a cadrelor didactice şi cercetătorilor. Calificarea se referă şi la calitatea managementului educaţional şi administrativ, la existenţa şi aplicarea regulamentelor şi respectarea legislaţiei, relaţia cu potenţialii angajatori, implicarea studenţilor, aplicarea normelor de calitate academică, nivelul relaţiilor internaţionale şi de parteneriat. Pe scurt, reflectă integralitatea calităţii vieţii academice din Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi o poziţionează în categoria de top la nivel naţional.
- Din acest an universitar, mai multe specializări au intrat în lichidare. Vor mai fi şi altele?
- Este vorba de specializările pentru care nu exista cerere din partea studenţilor şi care, oricum, nu mai funcţionau de ani buni. Ar fi o ipocrizie să menţinem specializări care nu mai interesează doar să demonstrăm că suntem buni la toate!
- O universitate îşi atrage fonduri şi din finanţări europene. Ce astfel de proiecte sunt în derulare?
- Înainte de a vorbi de proiecte, trebuie să înţelegem că finanţarea acestora presupune un mecanism de „cheltuială rambursată”, adică se fac cheltuielile programate, se dovedeşte corectitudinea lor şi se aşteaptă rambursarea. Cum aşteptarea este de ordinul lunilor, trebuie avut în vedere un nivel crescut de lichidităţi cu care universitatea creditează un proiect. Altfel spus, dacă nu ai fonduri, nu poţi cheltui. Astfel, rectorul are responsabilitatea esenţială în stabilirea priorităţilor şi în calculul creditărilor, iar, în ultimii ani, creditarea a permis derularea în condiţii optime a unor proiecte importante. În plus, este obligatorie menţinerea unui echilibru între bugetele (proiectele) pentru achiziţii materiale şi cele care se referă la resursa umană. Trebuie înţeles că nu poţi face cercetare din sărăcie ori cu specialişti care nu au venituri decente!
- Dar din proiecte nu se câştigă bine?
- Tot vorbim de exodul creierelor, dar toată lumea sare când vorbim de decenţa salariilor în proiecte! La nivel naţional, s-au făcut ilegalităţi, au fost oameni cu 25 de ore pontate pe zi, dar procentul lor este infim raportat la cei care s-au încadrat în decenţă la numărul de ore şi la realizări. Trebuie, poate, să amintim că, la o sută de lei plătiţi pentru un salariu din proiecte europene, doi lei dă instituţia beneficiară, 13 lei dă guvernul şi 85 de lei dă UE. Din aceştia, peste 50 de lei merg direct la stat, ca taxe şi impozite! Altfel spus: bugetul de stat dă 13 lei şi ia 50 de lei, adică are un câştig de 384 la sută! Ce afacere mai aduce un profit similar? Impactul acestor proiecte este imediat în producţia ştiinţifică (la proiectele de burse doctorale numărul de publicaţii pe doctorand a crescut cu peste 50 la sută) şi în imaginea universităţii (în clasamentul Webometrics Ranking of World’s Universities, Universitatea „Dunărea de Jos” a crescut 1.035 de locuri, din ianuarie 2010 până în ianuarie 2013, iar pe plan naţional, de pe locul 17, pe locul 8). Această creştere a coincis cu proiectele POSDRU de burse doctorale finalizate în 2013. Din păcate, ultimele proiecte iniţiate au fost în 2010. Sperăm să funcţioneze în 2014!
Matematic, în Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, în 2013, s-au desfăşurat 78 de proiecte cu un buget total de 24.864.702 lei, pe diferite domenii de cercetare.
- Cum vedeţi viitorul universităţii?
- La nivel naţional, ne interesează stabilitatea unei strategii educaţionale, inclusiv în preuniversitar, şi de cercetare. Pot spune că, la nivelul proiectelor POSDRU, în trei ani de implementare, au apărut 88 de instrucţiuni, schimbându-se regulile în timpul jocului. Dacă avem reguli clare, stabile, avem capacitatea de construcţie a unei strategii de calitate şi a unui management adaptativ eficient. Local şi regional, factorii de decizie politică şi administrativă trebuie să se bazeze pe competenţa ştiinţifică a specialiştilor din universitate, iar noi trebuie să ştim să ne facem utili. Sperăm ca elemente precum Strategia Dunării să fie coordonate, cel puţin parţial, de la Galaţi şi ca, la nivel regional, să existe forţe comune în promovarea intereselor celei de-a doua conurbaţii din România.
Pe planul strict al dezvoltării universităţii, mergem pe întărirea capacităţilor definite deja prin rezultatele ştiinţifice, pe extinderea activităţii cu studenţii străini atât în România, cât şi cu extensii, în Republica Moldova şi Italia, poate şi în ţări din nordul bazinului Mării Negre şi chiar mai la est.
Cine este Puiu Lucian Georgescu?
Prof. univ. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu (53 de ani) este profesor universitar de zece ani. În februarie 2012, a fost ales preşedintele Senatului Universităţii "Dunărea de Jos", până atunci fiind decanul Facultăţii de Ştiinţe şi Mediu. Din 2006, este evaluator extern ARACIS, iar din 2003, senior expert pentru Comisia Europeana, Direcţia de cercetare. A fost, timp de doi ani, Visiting Professor la Appalachian State University (Boone, SUA) şi a predat, patru ani, în cadrul Departamentului de Chimie al Universităţii „Francois Rabelais” (Tours, Franţa)
