* De la probleme de tehnică, la bareme incorecte şi notare la mica înţelegere, examenul a avut de toate
Deşi prin evaluarea naţională a elevilor de clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a s-a urmărit verificarea nivelului de cunoştinţe generale în ansamblu, pentru a oferi o privire generală asupra achiziţiilor elevilor, cei mai mulţi dintre dascălii claselor la care acestea au fost aplicate consideră că totul a fost mult zgomot pentru nimic. Nu s-a văzut nici măcar faptul că, până să fie evaluaţi toţi elevii din ţară, cei de la minister au organizat ani la rând pilotări ale acestor evaluări, destinate tocmai să îndrepte eventualele greşeli.
Subiecte color, imprimante alb-negru
Probleme au fost începând încă din prima zi, când cei de la centru n-au prevăzut că elevilor li se cerea să denumească un lucru care are o anumită culoare, dar majoritatea imprimantelor din şcolile din ţară sunt alb-negru. O altă problemă legată de „culoarea” subiectelor a fost ridicată de imaginea pe care au avut-o elevii de la a II-a ca suport pentru crearea unui text. Cei mai mulţi dintre elevi au crezut că este vorba despre toamnă, pe când baremul cerea un text despre primăvară. La consfătuirile la care au participat directorii şcolilor din Galaţi, li s-a recomandat să folosească subiecte alb-negru, chiar dacă au imprimante color, pentru a nu se face diferenţe între elevii din rural şi cei din urban.
Subiecte diferite ca dificultate, bareme diferite de corectare
Dacă cei de la ISJ s-au gândit inclusiv la acest amănunt, care nu e atât de semnificativ, cei de la Minister n-au fost în stare să încropească măcar câte două variante de subiecte egale ca dificultate. S-au plâns de acest lucru şi elevii şi învăţătoarele de la clasele a II-a, dar şi profesorii şi elevii de la clasele a IV-a.
Mai mult decât atât, cadrele didactice de la clasele a II-a ne-au semnalat că şi baremele au fost diferite: la una dintre variante se acorda un cod pentru punctaj intermediar, în timp ce la cealaltă, elevul era punctat dacă făcuse totul sau nimic, jumătate de măsură nu exista. Bineînţeles că învăţătorii s-au sfătuit să acorde punctaj în plus, pentru a sprijini totuşi copilul. Pe de altă parte, toată această situaţie nu e corectă pentru cei care au primit prima variantă şi care n-au beneficiat de „indulgenţa” corectorilor, pentru ei fiind un cod clar pentru efectuarea sarcinii doar pe jumătate.
„Atunci, cum se mai pot mândri cei de la Ministerul Educaţiei că au făcut o evaluare uniformă, care să respecte aceleaşi criterii pentru toţi elevii? Cât de relevantă este sub acest aspect?”, se întreabă cadrele didactice, pe bună dreptate.
Pe lângă programă
La toate nivelurile de studiu, cadrele didactice s-au plâns că subiectele nu respectă programa, fiind create după testele PISA, concepute de ţări unde chiar se face predare interdisciplinară, în timp ce la noi, abia la clasele I s-a introdus acest concept, dar destul de timid.
La unele clasele a II-a învăţătorii susţin că subiectele au fost mult sub nivelul programei, mai ales la matematică. La clasa a IV-a, textele oferite ca suport au fost duble, faţă de cele cu care sunt obişnuiţi elevii în manual. În acelaşi timp, profesorii de la clasa a VI-a susţin că elevii lor au primit texte mai uşoare decât cei de-a IV-a, iar cerinţele neglijează o mare parte a materiei pe care elevii o învaţă şi o au în programă, şi anume gramatica.
Formulări neclare, risipă de resurse
O altă problemă ridicată de cadrele didactice este aceea a formulărilor neclare. Fiind vorba de elevi de clase mici, cerinţele trebuie să fie clare, să nu-i încurce, să nu-i determine să dea doar jumătate de răspuns, spun învăţătorii.
În plus, subiectele s-au înşirat în mod nejustificat pe prea multe pagini, pentru copiii de clasa a II-a, ajungându-se de mai multe ori ca aceştia să sară peste unii itemi din greşeală.
Una peste alta, cadrele didactice consideră că nici cu părinţii nu pot discuta în mod real despre competenţele sau lipsurile copilului. Părinţii întreabă de note sau calificative, evaluările s-au făcut pe coduri. Şi în plus s-au testat doar o mică parte dintre achiziţiile pe care elevii trebuie să le aibă conform programei, motiv pentru care ei n-o consideră relevantă.
Considerând că s-a făcut risipă de resurse şi de timp, cadrele didactice speră ca observaţiile trimise de ei la minister să fie luate în calcul în organizarea evaluărilor viitoare.
Citeşte şi: Profesorul Constantin Ursu - 47 de ani de excelenţă în matematică
