* Sunt elevi care în urma recorectării lucrărilor au câştigat mai bine de un punct la media de admitere
Aproximativ un sfert dintre elevii care au depus contestaţie la limba şi literatura română au primit punctaj în plus. Dintre cele 653 de cereri depuse la această disciplină, 155 au primit câştig de cauză. Din nefericire, au fost şi 90 de cazuri în care notele la română au scăzut faţă de cele iniţiale.
La matematică, doar 36 dintre cele 222 de note contestate au fost ridicate şi numai una scăzută.
Procentul de note peste 5 a crescut de la 71,11 la sută, la 71,25 la sută.
În faţa listelor cu rezultatele finale, candidaţii şi părinţii lor au trecut prin sentimente contradictorii: de la bucuria că şi-au ridicat nota, la nemulţumirea că abia la contestaţie a primit ceea ce i se cuvenea.
De exemplu, un candidat de la Şcoala Nr. 29 a primit de la 7,05 la română, la 8,40. Mama sa comenta nemulţumită: „Vă daţi seama că media de admitere a copilului meu a crescut cu aproape un punct în urma contestaţiilor. Ce fel şi-au făcut treaba profesorii care au corectat, dacă există diferenţe atât de mari la recorectare? Ce se întâmpla dacă nu făceam contestaţii? Poţi pierde liceul pe care ţi-l doreşti la diferenţă de o sutime. Ce să mai vorbim de un punct!”, spunea femeia.
La aceeaşi şcoală, nu mai puţin de zece elevi primiseră punctaj mai mare la română. Unul dintre candidaţi a reuşit să urce de la o medie de la evaluare de 8,70 la o medie de 9,42. A primit la română de la 8,50, 9,45 în urma contestaţiilor, iar la matematică de la 8,90, 9,40. Dacă nu ar fi depus contestaţie, destinul său ar fi fost cu siguranţă altul. O medie peste 9 îi permite să intre la orice liceu bun, în timp ce una de 8 şi ceva i-ar fi redus mult şansele.
Întrebarea firească ce rămâne de multă vreme, fără ca nimeni să facă nimic e cât de viabil este sistemul de admitere. Dacă există diferenţe atât de mari între notele de după contestaţii, înseamnă că sistemul de evaluare nu este obiectiv, deşi de ani buni este păstrat la fel.
