Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, 13 aprilie 2018, ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican-Voiculescu, în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii în dosarul Revoluţiei, anunţă Administraţia Prezidenţială.
"Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis vineri, 13 aprilie a.c., ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat de presă postat pe site.
Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestei cereri.
Pe 2 aprilie, procurorul general, Augustin Lazăr, a cerut preşedintelui României încuviinţarea urmăririi penale în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, în dosarul Revoluţiei în cazul lui Ion Iliescu, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, a lui Petre Roman, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României, şi faţă de Gelu Voican Voiculescu, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României.
Petre Roman a declarat atunci că este uluit şi revoltat de cererea de urmărire penală solicitată de procurorul general Augustin Lazăr preşedintelui Klaus Iohannis. El se întreabă de ce dosarul Revoluţiei nu face referire la cei care au dat ordin să se tragă asupra oamenilor.
În cadrul Dosarului Revoluţiei, procurorii au anunţat, pe 18 decembrie 2017, că au înregistrat avansări în anchetă, fiind clarificate împrejurările legate de fuga cuplului Ceauşescu din decembrie 1989, dar şi cele legate de declanşarea şi efectuarea diversiunii militare, aceasta fiind cauza numeroaselor decese.
Totodată, a fost identificată sursa sunetului cu efect de panică emis în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu din 21 decembrie '89, care a dus la izbucnirea protestelor în Capitală. Anchetatorii s-au edificat şi cu privire la declanşarea şi executarea diversiunii militare, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989. Procurorii au mai clarificat, în cadrul dosarului, şi succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locul unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989.
"Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu. Totodată, ca urmare a probatoriului administrat, există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice. Au fost realizate progrese notabile pentru înţelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României, prin complexitate şi anvergură), atât sub aspectul mecanismelor concrete de acţiune, cât şi din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de aşteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii şi eventualele complicităţi în realizarea acesteia", a spus atunci procurorul Marian Lazăr.
Astfel, până la execuţia soţilor Ceauşescu, pe 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora, potrivit Parchetului. Procurorii au mai precizat faptul că, după anul 1989, probe importante au fost distruse sau alterate.
