Cine a spus că iarna nu se poate asfalta? Pentru angajaţii Ecosal – pentru necunoscători, departamentul care odinioară activa în societatea falimentară a primăriei Construcţii şi Reparaţii – frigul şi zăpada de pe străzi nu par a fi obstacole în calea asfaltării.
Că, vorba aceea, totul este să vrei. Acum, din imaginile surprinse ieri de fotoreporterul „Vieţii libere” se poate lesne observa că dorinţă există. Cu tehnologia însă e o mică problemă. Cam cât o butelie. Galbenă. Că bicicleta era deja adjudecată de o comedie românească de succes.
Să revenim; deci, la nici o săptămână de când am atras atenţia asupra şanţului de pe Domnească, administraţia locală a luat măsuri. Bănuim că în lungime şi lăţime, ca să vadă cam de cât asfalt este nevoie, ca să acopere şanţul.
Ieri, cum a ieşit puţin soarele, angajaţii de la Ecosal au început treaba. Nu prea am înţeles ce tehnologie mai este şi asta: să torni zgură rece în groapă şi apoi să o încălzeşti cu flacăra (evident, violetă) a buteliei.
Dar hotărât lucru, norvegienii ăia sunt nişte fraieri dacă nu ne fură sistemul şi se încăpăţânează să cheltuiască mii de euro pe maşini performante de asfaltat pe timp de iarnă.
Oricum, dacă angajaţii vor continua să astupe şi alte gropi din oraş la fel, să nu se mire dacă la un moment dat or să se trezească cu vreo gospodină care le cere să îi încălzească şi ei ciorba…
Da, recunoaştem, suntem răutăcioşi; dacă nu asfalta nimeni şanţul, criticam că nimănui nu îi pasă. Aşa, că s-au apucat oamenii de treabă, ironizăm procesul tehnologic. Dar trebuie să recunoaşteţi că o astfel de opraţiune-monstru de reparaţie nici că s-a mai văzut. Cel puţin, nu în faţa Prefecturii.
