* Filiala „Grigore Vieru” a Bibliotecii "V. A. Urechia" şi Liga Studenţilor Basarabeni au evocat joi speranţele din trecut şi de azi * 20 de ani de la „podurile de flori”, împliniţi ieri, au fost marcaţi cumsecade *
Elita politică basarabeană şi-a făcut studiile în România, puncta ieri preşedintele Ligii Studenţilor Basarabeni din Galaţi, Mihai Creţu: actualul premier al republicii a fost student la Iaşi, primarul Chişinăului, la Bucureşti şi Iaşi…
Abia acum încep să se vadă efectele podului de carte care a creat extensia de la Cahul a Universităţii „Dunărea de Jos”.
Care ar putea să fie redeschisă din toamnă, sperau ieri studenţii basarabeni adunaţi la o evocare mică, la Gară, unde altundeva decât la filiala „Grigore Vieru” a Bibliotecii „V.A. Urechia”…
Unii dintre studenţii, doctoranzii sau chiar absolvenţi basarabeni ai Universităţii „Dunărea de Jos”, câte unul angajat aici, altul şomer, aveau doar trei – patru anişori la trecerea podurilor peste Prut, pentru prima oară după comunism, în 6 mai 1990.
Îşi amintesc însă foarte bine cum culegeau flori de pe malul Prutului, cum îşi făceau părinţii vizite încrucişate, ani la rând, până la stingere, cu prietenii legaţi atunci de pe ambele maluri.
Un tânăr îşi amintea cum tatăl său patriot rădea roşul de pe insignele pionierieşti, chiar pe vremea URSS, ca să picteze acolo tricolorul…
Gazdă şi moderator a fost ieri directorul adjunct al Bibliotecii, Letiţia Buruiană.
Bibliotecă unde, în ultima vreme cel puţin, au lansat cărţi scriitorii basarabeni Aura Cristi, Claudia Partole sau cercetători ca Diana Vrabie.
Două studente la Teatru, Gabriela Răducănescu şi Corina Andronic (basarabeancă) au recitat ieri emoţionant poezii de Vieru.
Actriţa Rodica Panu, de la Teatrul „Gulliver”, care a recitat din poezia poeţilor basarabeni, a observat o mai mare ospitalitate peste Prut, atunci când de pildă actorii gălăţeni au participat la Festivalul „Guguţă” al teatrelor de păpuşi, la Chişinău.
A fost rândul bibliotecarelor noastre să-şi amintească de calda primire la Salonul de carte de la Chişinău.
La care, spre deosebire de meleagurile dâmboviţene, şi-au găsit timp să vină şi preşedintele republicii, premierul şi primarul Capitalei.
Printre cei care au vorbit ieri, publicistul Tudose Tatu a făcut un apel la descoperirea, peste Prut şi în caracterele chirilice, a surselor documentare atât de necesare întregirii… istoriei noastre.
Mihai Creţu spunea ieri că interesul pentru cărţile de la biblioteca gălăţeană a crescut progresiv.
Poveştile tinerilor basarabeni depănate ieri au fost multe… O voi aminti măcar pe cea a preşedintelui Ligii: un unchi al său, soldat în Armata Română, a fost pierdut în România (ca să nu fie deportat în Siberia, şi-a falsificat certificatul de naştere) şi tânărul a pornit în căutarea lui, după jumătate de secol.
L-a găsit într-un sat de pe lângă Călăraşi, unde trăiau şi alţi consăteni de-ai tânărului, pierduţi ca în Triunghiul Bermudelor…
M-a emoţionat emoţia uneia dintre studente, Diana. Acasă se prindea doar TVR1 de la Bucureşti, iar când a trecut Prutul a fost uimită să constate că oamenii vorbesc pe stradă româneşte frumos, „ca la televizor”.
Este nevoie de carte, de multă carte românească peste Prut, unde nici un sfert din rafturile librăriilor nu poate fi umplut cu carte în limba română, spunea un student.
De altfel, Liga Naţională a Studenţilor Basarabeni desfăşoară o campanie de strângere de cărţi, iar Biblioteca gălăţeană a făcut o donaţie substanţială.
Evenimentul de ieri a fost completat cu o miniexpoziţie: am văzut relatări scrise acum 20 de ani în care am recunoscut şi numere ale „Vieţii libere”, un ziar care a trecut Prutul.
