Arhitecta-arheolog Anca Lemaire, urmașa savantului Ştefănescu-Goangă, la Galați (V). „Am avut o viaţă de vis, profesională şi nu numai”

Arhitecta-arheolog Anca Lemaire, urmașa savantului Ştefănescu-Goangă, la Galați (V). „Am avut o viaţă de vis, profesională şi nu numai”
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Povestea vieţii admirabilei românce Anca Lemaire, care nu a renunţat nici în "Oraşul luminilor" la cetăţenia română şi la limba română a continuat în Cancelarie şi după plecarea elevilor, printre profesori.

Nepoată a savantului Florian Ştefănescu-Goangă, l-a avut unchi şi pe fratele acestuia, Petre. Bunicul său dinspre mamă a fost pictorul Petre Alexandrescu, absolvent al Academiei de Pictură din Roma, care s-a căsătorit cu fata lui Ianache Rally, un armator grec bogat, proprietarul teatrului și al hotelului cu același nume din Brăila. Baritonul, trimis să facă... Dreptul la Paris, a urmat şi studii muzicale. Debutul său parizian a stârnit "un deosebit interes în presa franceză”, ziarul "Le Figaro" din 29 mai 1924 remarcând că "acest artist de 20 de ani posedă o voce superbă"... Urmau Bordeaux şi Bruxelles! (conform wikipedia)

De la o construcţie mănăstirească la arhitectura civilă

Din primul an la Arhitectură, dna Anca Lemaire şi-a dorit să facă restaurări ale construcţiilor vechi de patrimoniu. O preocupa de pildă Mănăstirea Solca. Însă destinul a trimis-o departe de ţară, pentru doar câteva luni, spera dumneaei: urmările unei operaţii ratate în România, un cumplit malpraxis, puteau fi înlăturate cât de cât numai printr-o operaţie complicată în Franţa. "Dacă nu s-ar fi făcut greşeala aceasta nemaipomenită, niciodată n-aş fi ajuns în Franţa! Am crezut că voi sta trei luni şi se va termina; iată că au trecut 50 şi ceva de ani şi tot acolo sunt". La Paris, i s-au recunoscut cei cinci ani de Arhitectură urmaţi în ţară. La sfârşitul anului 1969, lucra deja într-un cabinet de arhitectură parizian! "Eu am rămas mulţi ani cu paşaportul românesc, fiindcă nu voiam ca biata mama şi fratele meu să aibă cine ştie ce probleme, să-l zboare pe el din facultate, pe mama din serviciu!" În Franţa, a obţinut totuşi dreptul de a lucra. Iar dacă ar fi terminat deja facultatea în ţară, diploma i-ar fi fost imediat echivalată, fiind primită şi în Ordinul Arhitecţilor Francezi - spre onoarea învăţământului superior românesc de arhitectură!

Când Indiana Jones este... o doamnă!

A avut parte de aventuri, "ceva de vis", dar într-o climă aspră, imposibilă chiar şi pentru bărbaţi! În 1975, în Iran, lângă orăşelul Gorgan, din provincia Golestan, lângă o mare şosea spre Afganistan, a săpat într-un sit descris şi de Plinius cel Bătrân, celebrul autor al "Istoriei Naturale"! Savantul murea în anul 79 d.Hr. din... curiozitate ştiinţifică: s-a apropiat prea mult ca să cerceteze mai de aproape erupţia vulcanului Vezuviu! Şi românca noastră, mânată de curiozitate ştiinţifică şi de artă, a riscat să lucreze în plin soare iranian, la 50 de grade Celsius! Dar în lumea Şeherezadei şi a califului Harun-al-Raşid a fost fascinant! Apoi, nu s-au mai putut continua săpăturile din Iran, căci începuse "Revoluţia islamică", condusă de Ayatollahul Khomeini şi ţara era închisă, iar pericolele pândeau de peste tot!

Au urmat, însă, săpături în Yemen - "E o arhitectură acolo..."! Un tărâm de unde pleca la drum neguţătoresc preţioasa tămâie, care ajungea în Imperiul Roman la preţuri astronomice, care tot creşteau pe parcursul lungului drum. Cale ce evita ţărmul Mării Roşii, pentru că acolo pândeau, ca şi acum, piraţii. Acolo a fost "greu, pentru că şantierul era pe marginea Deşertului Rub-al-Khali" ("Domnul Golului"), denumit şi Marele Deşert Nisipos, unde domnea o căldură copleşitoare, neomenească! Chiar până la 55 de grade!

Românca a făcut, în ţară şi în Franţa, cursuri de Arheologie, de Istoria artei şi de restaurări pentru situri etnografice şi arheologice.

Arheolog angajat ca funcţionar

Aventura arheologică a venit tot datorită unei şanse: în timp ce  urma cursuri de Arheologie - căci tatăl său o sfătuise să continue şcoala, că nu se ştie, dacă tot aştepta să se lecuiască -, l-a întâlnit, pe holul Institutului de Arheologie de la Paris, pe asistentul său din vremea cursurilor Institutului de Arhitectură "Ion Mincu" de la Bucureşti, profesorul Grigore Ionescu, academician, autorul primei Istorii a arhitecturii româneşti, "care era un mare specialist al istoriei arhitecturii româneşti". Fost bursier al Școlii Române de la Roma în perioada 1931-1933, profesorul lucrase apoi la Histria, apoi făcuse arheologie în Franţa, chemat de un mare profesor francez, specialist în Arhitectură şi Arheologie greceşti. ”Şi profesorul Ionescu mi-a spus imediat:<< A, păi eu am nevoie de un membru de elită, să mă ajute pe săpătură!>>". Apoi, din nou, "alte coşmaruri" - de data aceasta în Italia, într-o fostă colonie grecească antică, Poseidonia, "unde sunt cele mai bine conservate temple! Vă spun, am avut un noroc nemaipomenit în viaţă. În apropierea şantierului, era şi o carieră de piatră, se făcuseră nişte monumente extraordinare". A săpat şi în Siria! Însă la modul neoficial, căci şi pe atunci se făcea economie de personal, fiind angajată pe post de simplu... funcţionar. În total, pe două continente, arhitecta noastră a făcut săpături vreme de şapte ani, ca specialist în arhitectură antică!

Cu umor, oaspetele şi-a contenit amintirile depănate în faţa elevilor şi a profesorilor de la Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri", şcoala în care debutase în învăţământ, ca profesor, la început de secol XX, bunicul său Florian Ştefănescu-Goangă! "Gata, că o să ziceţi că, în cele din urmă, cucoana asta vine şi ne aruncă în ochi aşa nişte chestii şi noi când o să ajungem acolo?!" (Firesc, au urmat râsete şi aplauze.)

I-am cerut specialistei o părere avizată despre reconstituirile arhitecturale istorice incomplete. "Problema pe care o pui matale este foarte complicată! De ce? Pentru că e foarte  răspândit acest obicei, ca din doar două pietre rămase să se spună că aşa a fost construcţia! Acum este tendința, cel puțin în Franța, să se renunțe la sistemul acesta, adică nu refacem decât lucruri de care suntem siguri!"

(Va urma)

EXPLICAŢII FOTO:

1. Arhitecta care ne face mare cinste, din Franţa în Orient, oaspete la "Vasile Alecsandri"

2. Arhitectul Grigore Ionescu, profesorul doamnei Lemaire în ţară şi angajatorul său la Paris (Foto: "Turnul Sfatului" Sibiu)

3. Poseidonia - Templul "zeiţei zeilor", Hera (Foto: wikipedia)

4. Celebră stea a muzicii de operă, baritonul Petre Ştefănescu-Goangă (1902-1973), fratele savanului (Foto: România Mama)

CITIȚI mai multe din Arhitecta-arheolog Anca Lemaire, urmașa savantului Ștefănescu-Goangă, la Galaţi

Citit 895 ori Ultima modificare Duminică, 24 Iulie 2022 08:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.