În sala de ședințe a Consiliului Județean a avut loc, recent, o nouă reuniune zonală pe tema "Gunoiul de grajd - bunăstare pentru fermieri! Măsuri locale pentru dezvoltarea agriculturii și protecția apelor", dedicată judeţelor Galaţi şi Brăila, în continuarea întâlnirilor de lucru demarate în urmă cu trei ani.
Evenimentul organizat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a fost deschis de către autorităţile locale, după care oficialii din minister au oferit reprezentanților primăriilor din cele două judeţe informații utile despre modul în care gunoiul de grajd poate fi transformat într-o resursă pentru agricultură, în același timp diminuându-se nivelul poluării apelor cu nitrați. Au fost prezentate şi noutățile apărute ca urmare a revizuirii Programului de Acțiune și a Codului de bune practici agricole, precum și fluxul procedural aferent proiectelor cu finanţare prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Despre efectele poluării cu nitraţi asupra calităţii apei, cea mai cunoscută fiind cianoza infantilă, au discutat cei prezenţi de la ABA Prut-Bârlad şi ABA Buzău-Ialomița, în timp ce reprezentanţii APIA Galați şi OJFIR Brăila au prezentat reguli simple pentru comunitățile locale de fermieri privind evitarea sancţiunilor la plăţile APIA şi AFIR.
În județul Galați, există doar patru platforme comunale de colectare a gunoiului de grajd, trei dintre acestea fiind realizate în perioada 2008-2017, la Fundeni, Schela și Țepu, iar ultima la Valea Mărului, în intervalul 2017-2022, conform platformei interactive apanoastra.ro.
Primarul din Schela, Maricel Petrea, ne-a precizat că încă din anul 2005 au existat invitații la prezentări cu privire la beneficiile ecologice ale acestor platforme. "Fondurile au fost asigurate de Ministerul Agriculturii, cu finanțare de la Banca Mondială, cofinanțarea UAT-urilor fiind de doar 2%. Pe lângă platforma propriu-zisă, au fost achiziționate și utilajele aferente, inclusiv vidanjă, tractoare și cred că nu este cazul să mai discutăm despre beneficii. Dincolo de rezolvarea problemei nitraților, există posibilitatea ca fermierii să acceseze aceste îngrășăminte naturale, un alt avantaj dacă ținem cont de faptul că inputurile chimice s-au triplat în ceea ce priveşte costurile, în ultima perioadă", ne-a explicat Maricel Petrea.
