Fondarea unui nou festival internaţional de reconstituiri istorice, la Tecuci şi Poiana, a prilejuit întâlnirea, între 19 şi 21 august, a publicului entuziast cu programul bogat pregătit de organizatori. Promovarea evenimentului de către Muzeul "Teodor Cincu" Tecuci a adus, o-ho-ho, peste 51.000 de accesări! Şi prestigioasa revistă „Historia” s-a grăbit să popularizeze evenimentul!
Un gălăţean a aprins ideea Festivalului!
Din nou, membri ai Filialei Galaţi ai Asociaţiei Culturale Tomis din Constanţa au fost prezenţi la un eveniment de retrăire a Istoriei, alături de colegii din organizaţia-mamă. „Vă mulţumim: aţi reînviat Poiana”, i s-a adresat o doamnă venită de la Bucureşti arheologului constănţean Octavian Mitroi, costumat ca de obicei într-un dac uriaş, străjer al cumplitului steag dacic, „draco”, cel cu cap de lup şi coadă de balaur. Arheologul, membru expert în organizare, a mărturisit că acesta era cel mai frumos compliment care se putea aduce muncii lor. De altfel, cercetători în ale istoriei, profesori, autori de cărţi de specialitate au avut grijă ca fiecare amănunt istoric, din armament, vestimentaţie, strategie, comenzi în limba latină să fie respectat la sânge! Arheologul Cătălin Borangic – „Dada”, pentru prieteni, înfăţişând un nobil dac, ne-a vorbit despre o altfel de Istorie, nu una bombastic trucată, ci care ţine cont de cele mai noi descoperiri arheologice. Autor de carte demistificatoare despre daci, istoricul a exclamat: „Se pun în cârca dacilor o grămadă de fantezii!”
Au explicat şi povestit interesant dr. Cătălin Borangic, preşedintele Asociaţiei Culturale Enciclopedia Dacica – Alba Iulia, prof. Ovidiu Vrabie, directorul Complexului Muzeal Banu din Nicoreşti, cu comori în judeţ pe care tânărul manager, nu demult ca informat ghid într-un interesant periplu cultural-turistic prin judeţ, le-a promovat acum din nou. Col. (r) Adrian Tăbăcaru, vicepreşedintele Filialei ACT Galaţi, căruia directorul Dojan i-a adus elogii publice, mărturisind că gălăţeanul a fost cel care i-a insuflat ideea îndrăzneaţă a festivalului, preşedintele ACT Constanţa, Radu Covaliu, arheologul constănţean Octavian Mitroi, îmbrăcat în dac („Cel mai bun cunoscător al armatelor romane este un dac – aceasta spune multe despre cât de mult au urmărit dacii ce se întâmplă în teritoriile romane” – a punctat dr. Borangic!), uriaşul legatus legionis roman Gabriel Lupaşcu – care şi în viaţa civilă face o curajoasă profesie de trăgător pe elicoptere militare, au oferit amănunte foarte interesante. De pildă, acela potrivit căruia proiectilele balistelor romane, în cazul în care nu ucideau de tot, erau şi... inscripţionate cu înjurături ofensatoare! Spectatorii au fost sfătuiţi să nu facă acasă astfel de lucruri periculoase şi să creadă în pace, nu în război!
O „coproducţie” extrem de numeroasă!
Ambiţiosul director al Muzeului tecucean, Daniel Dojan, şi-a văzut visul cu ochii, după nopţi nedormite, negocieri, parteneriate şi contracte semnate! Muzeografii săi, prezenţi peste tot, primitori şi discreţi, sprijiniţi de 50 de admirabili voluntari din Asociaţia Culturală Excelsior, entitate creată chiar de dumnealui.
Au organizat reuşitul eveniment: Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" Tecuci, în parteneriat cu Asociația „G.A.L. Tecuci”, structură înglobând 13 localităţi din judeţ, umăr la umăr cu G.A.L. Hisarrya din Bulgaria, cu sprijinul primăriilor Tecuci şi Poiana, al Complexului Muzeal Banu Nicorești, Asociației Culturale Enciclopedia Dacica Alba Iulia, Asociației Culturale Tomis Constanţa şi al filialei Galaţi a acesteia, Casei de Cultură Tecuci, Poliţiei, Jandarmeriei, ISU, Asociaţiei pentru Salvare, Recuperare şi Ajutor Umanitar – Galaţi, foarte implicaţi, cu decenţă. Aşa a fost organizată, între 19 şi 21 august, prima ediţie a Festivalului Dacic "Piroboridava", pe locul vechii dave a dacilor liberi, nume ce însemna „Cetatea focului”, adică a sfântului Soare. Lucru absolut remarcabil, reuşita s-a datorat nu banului public, ci sponsorizării oferite de preşedintele G.A.L. Tecuci, manager Valeriu Paul Căpraru.
Muzeul tecucean deţine, fără a avea şi unde expune în întregime artefactele antice, o colecţie importantă de piese descoperite în săpături arheologice încă de pe vremea părintelui arheologiei româneşti, Vasile Pârvan, continuate de alţi arheologi celebri, precum Alexandru Vulpe, Silvia Teodor sau Nicu Mircea, regretatul director al Muzeului. De aceea, prima zi din cele trei de festival s-a desfăşurat chiar în curtea muzeului: cu prezentarea uniformelor, a motivaţiilor, a antropologiei antice, urmată de o paradă cu torţe pe străzile municipiului, de o „bătălie”, în faţa Primăriei, între daci, sprijiniţi de aliaţii lor, sarmaţii, împotriva romanilor, care au folosit maşini de luptă şi un adevărat balet al zidului inexpugnabil de scuturi! Seara, tot la muzeu, publicul s-a bucurat, cu mic, cu mare, de proiecţia unui incitant film istoric, despre nimicitoarea bătălie a spartanilor cu perşii.
Un roman, „cap tăiat” de latin...
A doua zi, după „lupte”, în care am văzut ciocniri, deseori dure, chiar dureroase, între oştenii purtând, pe acea zi de foc, peste 20 de kg de zale şi ridicând săbii şi scuturi uriaşe, am asistat chiar şi la execuţia, foarte gustată de public, a unui roman, un dac arătându-ne „capul” retezat, primind şi adevărate lecţii de istorie, nu plictisitoare, din carte, ci foarte vii, atractive foc, desfăşurate chiar pe pajiştea plină încă de cioburi vechi de două milenii de la Poiana. Am avut parte de ateliere tematice, meşteşugăreşti antice, am tras cu arcul, am stat la un foc sacru, la care dacii şi-au invocat zeii protectori. În ultima zi, un spectacol al Casei de Cultură Tecuci a adus tradiţionala muzică populară în faţa unui public care nu putea fi lipsit tocmai de aşa ceva. A cântat solista Silvia Şaramet!
Peisajul natural de la Poiana, unde portul antic deschidea lumea pentru comerţul bogat cu grecii şi cu romanii, pentru corăbii care se strecurau aici pe Siret şi pe Trotuş, priveliştea aceea superbă chiar că a făcut toţi banii ca fundal pentru foarte spectaculoase reconstituiri istorice!
Foto de Cristi Florin, Muzeul "Anton Cincu" Tecuci şi Mira Cilincă
