Ziua de 14 septembrie este cea mai veche sărbătoare a Bisericii şi are în vedere un eveniment esenţial din istoria mântuirii: Răstignirea Mântuitorului pe Cruce. Însă ziua de astăzi are ca motivaţie data de 14 septembrie 326, când a fost descoperit lemnul Sfintei Cruci de către Sfânta Împărăteasă Elena.
După ce a scos creştinii din catacombele romane, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare (306-337) - a demarat cercetarea locului în care fusese înmormântat Mântuitorul nostru Iisus Hristos cu trei veacuri în urmă. Istoricii au consemnat că, pentru a fi descoperită Sfânta Cruce a Mântuitorului, au fost întrebaţi mulţi oameni din Ierusalim.
După multă sârguinţă, la capiştea lui Adrian - altar păgân închinat Zeiţei Artemida - au fost găsite trei cruci. Tradiţia ne spune că, pentru a fi identificată Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, împărăteasa Elena, întâlnind pe drum o văduvă ce era condusă la mormânt, a atins cele trei cruci de moartă.
Crucile celor doi tâlhari răstigniţi pe cruce odată cu Mântuitorul nu au dat vreun semn; când cea de-a treia cruce a fost atinsă de moartă, aceasta a înviat. Împărăteasa Elena a sărutat şi s-a închinat Sfintei Cruci a Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi apoi a fost arătată şi înălţată pentru a fi văzută de oameni.
Pe acel loc a fost înălţat între anii 326 şi 335 un sfânt locaş inclus în Rotonda Sfântului Mormânt - „Biserica Învierii”, loc căutat de pelerini astăzi. La sfinţirea acestui Sfânt locaş, Fericitul Macarie - Patriarhul Ierusalimului (314-333), a ridicat lemnul Sfintei Cruci spre închinare şi cinstire.
Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare ridicată în cinstea Sfintei Cruci, sărbătoare care se regăseşte în calendarul celor două Biserici, din Răsărit şi din Apus şi adună la închinare creştini din toată lumea.
