Operaţiunea Garajul - „Dacă nu aplicăm o soluţie modernă, suntem retrograzi!”
Foto: Foto: Bogdan Codrescu

Operaţiunea Garajul - „Dacă nu aplicăm o soluţie modernă, suntem retrograzi!”
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Carol Dina conducea Galaţiul din poziţia de prim-secretar PCR şi preşedinte al Consiliului Popular Judeţean atunci când garajele din municipiu traversau perioada romantică a existenţei lor. L-am contactat pe fostul om de stat în ianuarie pentru a discuta despre apariţia bateriilor care astăzi ne înăbuşă cartierele şi am fost surprinşi de vigoarea cu care vorbea despre necesitatea dispariţiei lor. O lună mai târziu, senatorul postdecembrist s-a stins din viaţă.

Absolvent al Facultăţii de Construcţii de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti şi, timp de un an, consilierul lui Ceauşescu pe probleme de construcţii de maşini şi metalurgie, Carol Dina a fost ultimul prim-secretar al Comitetului Judeţean al PCR Galaţi dinaintea Revoluţiei din decembrie 1989. Mandatul său a început în decembrie 1985. La vremea aceea, în Galaţi existau garaje, dar erau mult mai puţine decât sunt acum.


„A fost o perioadă în care totul a fost civilizat”

Cu excepţia primelor adăposturi pentru maşini, care au fost făcute în regie proprie, garajele apărute în cartierele oraşului în timpul regimului comunist au fost realizate în fabrică. „La Secţia Prefabricate Industriale a ICMRSG era o instalaţie specială de realizat garaje din prefabricate. Garajele aveau suprafaţa de 4x6 metri şi erau de trei tipuri: cu o uşă mare în faţă şi cu o uşă mică în spate, cu o uşă mare în faţă şi o uşă mică, de acces, decupată în uşa mare şi, respectiv, cu o uşă mare. Ele costau între 400 şi 600 de lei bucata”, îşi amintea Carol Dina.

„Comenzile se primeau fără acceptul Primăriei, dar, după ce ICMRSG şi-a extins serviciile şi a început să transporte garajul până în cartier şi să îl monteze, a apărut obligaţia de a avea aprobarea Primăriei”, relata fostul prim-secretar. El preciza că eliberarea avizului şi amenajarea garajului se făceau după consultarea populaţiei din zonă.

S-ar fi ridicat astfel peste 1.500 de garaje în Galaţi până la Revoluţie. „A fost o perioadă în care totul a fost civilizat, după care a scăpat de sub control”, declara Carol Dina în ianuarie.

„Acum e deja un abuz”

Pe lângă cele peste 1.500 de garaje de care îşi aminteşte fostul prim-secretar, în Galaţi au apărut multe, multe altele după căderea comunismului. „Au fost făcute încă peste 20.000 de garaje într-un mod ad-hoc, din tablă, cărămidă, BCA, garaje cu care au fost inundate cartierele mărginaşe. Acestea sunt garajele care ies din sfera interesului comunitar. Fiecare a abuzat în defavoarea celuilalt”, afirma cel care după Revoluţie a fost consilier local (1996-2000) şi senator (2000-2008). Trebuie să precizăm faptul că Primăria nu a putut comunica niciodată numărul total de garaje din oraş, autorizate şi neautorizate, deoarece nu a făcut inventarul anual al bunurilor care-i aparţin municipiului, deşi realizarea inventarului este o obligaţie legală. Singura informaţie pe acest subiect pe care administraţia locală a furnizat-o în ultima perioadă este aceea că în oraş sunt 7.000 de garaje autorizate, de la ai căror proprietari percepe o taxă de închiriere a terenului.

„Garajul e util, însă trebuie să păstreze anumite norme de civilitate. Acum, când garajele sunt construite pe spaţii verzi, e deja un abuz”, aprecia Carol Dina.

„Dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă!”

L-am întrebat pe fostul om de stat dacă, privind în urmă, crede că garajele au reprezentat cea mai bună soluţie pentru municipiul Galaţi. „Privind în urmă, ce pot să zic? Dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă!”, începea, râzând uşor, Carol Dina. „Atunci, cererea de garaje era mică. Pe străzi, spaţiile erau destule pentru a putea parca o maşină, infracţionalitatea era mică... Acum este timpul pentru o soluţie modernă. Dacă nu facem aşa, înseamnă că suntem retrograzi!”, afirma fostul politician şi amintea una dintre soluţiile la care au recurs alţii. „Problema garajelor se poate rezolva prin obligaţia de a face clădiri - blocuri de locuinţe, birouri sau hoteluri - cu garaje la subsol, aşa cum se face în străinătate şi, timid, în România”, spunea el.

„Trebuie să se impună cerinţele unui trai civilizat! Asta înseamnă timp, înseamnă bani, înseamnă responsabilitatea şi voinţa de a acţiona în interesul comunităţii”, încheia Carol Dina.


Strămoşii garajelor din Galaţi

Primele garaje au apărut în Galaţi în anii ’70, îşi amintea fostul prim-secretar PCR, Carol Dina. La fel spun şi funcţionarii Primăriei. Potrivit acestora, două garaje datând din 1974, despre care se crede că au fost primele construite în oraş, au fost demolate în 2011, după 34 de ani! Ele erau amplasate undeva în zona B a Galaţiului.

Unii dintre concetăţenii noştri spun, însă, că primele garaje au fost ridicate în Mazepa şi în Ţiglina 1, „unde trăia lumea bună”, în timp ce alţii susţin că prima baterie de garaje din Galaţi a fost construită în Complexul Francezi de către Combinatul Siderurgic, tot prin anii ’70.


Continuaţi să votaţi şi să vă spuneţi părerea despre garaje!

Vă aşteptăm în continuare opiniile legate de garajele din municipiul Galaţi. Să fie sau să nu fie demolate? Scrieţi-ne pe adresa redacţiei sau pe www.viata-libera.ro, în secţiunea dedicată comentariilor. Nu uitaţi să participaţi la sondajul de opinie pe această temă, derulat pe site! Dacă aveţi fotografii cu garajele din cartierul dvs., postaţi-le pe pagina „Vieţii libere” de pe Facebook!


Citeşte şi:

Arhitectul-şef susţine desfiinţarea garajelor

Garajele pot fi demolate oricând!

Operaţiunea „Garajul” - Elefantul din sufragerie

Operaţiunea „Garajul”: Ce-am avut şi ce-am pierdut


Aşteptăm opiniile pe adresa redacţiei şi pe site, în secţiunea dedicată comentariilor. Pe www.viata-libera.ro puteţi vota pro sau contra garajelor folosind acest SONDAJ.


Citit 4785 ori Ultima modificare Joi, 01 Martie 2012 19:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.