Organizaţia ecologistă, care protestează de vineri survolând oraşul cu un dirijabil, susţine că termocentrala proiectată de compania energetică italiană în Zona Liberă "ar îneca oraşul în poluare timp de 40 de ani"
"Enel, climate killer" (Enel, ucigaşul climei - trad.). Aceste trei cuvinte sunt înscrise pe dirijabilul cu care Greenpeace, cea mai vizibilă organizaţie ecologistă din lume, survolează Galaţiul de vineri dimineaţă. Însoţit de acţiuni de informare a cetăţenilor - vineri în Parcul Eminescu, sâmbătă pe Faleza Dunării -, protestul iniţiat de Greenpeace vizează un proiect industrial de anvergură pe care Enel, gigantul energetic italian, vrea să îl dezvolte la marginea oraşului nostru. Este vorba de termocentrala pe cărbune, cu putere instalată de 800 MW, care ar urma să fie construită în Zona Liberă.
"Poluare şi boală, costurile ascunse al investiţiei"
Simultan cu protestele iniţiate la Galaţi, Greenpeace a lansat un raport privind impactul viitoarei termocentrale Enel asupra sănătăţii populaţiei şi asupra economiei. Concluziile raportului nu sunt deloc favorabile investiţiei şi relevă "costuri ascunse" ale acesteia. Poluarea este unul dintre ele. "Arderea cărbunelui este cea mai mare sursă de dioxid de carbon, gazul care contribuie la schimbările climatice. Arderea cărbunelui duce la ploi acide şi smog şi la emiterea a peste 60 de poluanţi atmosferici periculoşi", explică Greenpeace.
Procesul industrial va afecta, fără îndoială, sănătatea populaţiei, atrag atenţia activiştii de mediu. "Poluarea atmosferică generată de viitoarea termocentrală va cauza anual moartea prematură a 40 de persoane", susţine Greenpeace, punctând că nu doar Galaţiul va fi afectat. "Termocentrala ar polua atât aerul din Galaţi, cât şi din oraşe precum Constanţa, Călăraşi, Bucureşti sau Iaşi, afectând sănătatea a milioane de români", a declarat Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace.
Beneficiile economice ale proiectului, puse la îndoială
Proiectul termocentralei Enel de la Galaţi a fost lansat în 2007, când un partener al companiei italiene - Global International 2000 din Bucureşti - a concesionat 36,5 hectare de teren din Zona Liberă pe o perioadă de 49 de ani. Zona i-a atras ca un magnet pe investitori: sunt avantajele de ordin vamal şi legăturile fluviale şi feroviare cu spaţiul ex-sovietic, de unde ar urma să fie adus cărbunele. Greenpeace întoarce acum aceste avantaje împotriva Enel. "Termocentrala nu va oferi societăţii avantaje notabile nici din punct de vedere economic, fiindcă Enel a ales să o construiască în Zona Liberă Galaţi, astfel încât să nu plătească taxe la stat pentru cărbunele importat din Ucraina", a declarat Ionuţ Cepraga.
Italienii s-au lăudat că tehnologia pe care o vor implementa la Galaţi, cea a "cărbunelui curat", presupune randament şi eficienţă ridicate, dar şi niveluri scăzute de poluare. Dar organizaţiile ecologiste au obiectat, spunând că poluarea nu va putea fi evitată şi au încurajat Enel să îşi îndrepte eforturile investiţionale spre energiile regenerabile.
Italienii aşteaptă, încă, undă verde
Enel a obţinut deja certificatul de urbanism de la Primărie pentru construcţia centralei pe cărbune în Zona Liberă, dar şi avizul de mediu de la Agenţia Regională de Protecţie a Mediului. Îi mai trebuie acordul de mediu din partea României, Republicii Moldova şi Ucrainei şi poate începe construcţia. Iar directorul Zonei Libere, Angela Ivan, speră că execuţia va începe, cel târziu, în 2013. "Se speră că lucrările vor începe anul acesta sau anul viitor, pentru că asta ar însemna un imbold economic semnificativ pentru oraş", declara, în iulie, Angela Ivan.
