Lucrările ar putea începe chiar de primăvara viitoare
Valul lui Traian „se mişcă”! Se porneşte un proiect care să pună în valoare drumul/val de apărare, bastion al Imperiului Roman, care începe la Galaţi se întinde astăzi pe teritoriul a trei state: România, Republica Moldova şi Ucraina.
„Instituţia noastră a înaintat o propunere Consiliului Judeţului, pentru conservarea şi valorificarea acestui monument istoric”, a anunţat într-o conferinţă de presă Marius Mitrof, consilier principal la Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional. Preşedintele Consiliului Judeţului, Nicolae Bacalbaşa, „a primit-o cu braţele deschise, a manifestat o deschidere extraordinară. Aşteptăm acum semnale pentru începerea proiectului de management pentru dezvoltare durabilă a acestei zone care este protejată de Valul lui Traian”, ne-a asigurat consilierul.
„Eu am propus anul trecut într-o întâlnire pe care am avut-o cu câţiva arheologi de la Muzeul Naţional de Istorie, iar primarul de la Tuluceşti ne-a acordat cu generozitate jumătate de hectar situat exact pe Valul lui Trăian”, a precizat la rândul său directorul instituţiei, Cătălin Negoiţă, doctor în istorie. „Iar noi intenţionăm să facem exact ceea ce-au făcut englezii cu zidul lui Hadrian. Care era de-o dimensiune mult mai mică, dar au pus piatră peste piatră şi-au făcut un obiectiv turistic de primă mână!
Cheltuielile n-ar fi atât de mari! Am venit şi cu documentaţia, cu arheologii de la Bucureşti”, a precizat Negoiţă. Într-adevăr, un şanţ, palisade din trunchiuri şi turnuri de observaţie din lemn nu ar costa prea mult. „E foarte posibil ca din primăvară să vedem: lucrările vor începe fără îndoială!”
O astfel de punere în valoare turistică a trecutului a întâlnit vara aceasta consilierul Mitrof la castrul refăcut Porolisum, de pe muntele Meseş, Sălaj, unde funcţionează chiar un festival, cu actori şi voluntari în costume antice, care atrag public, deci şi bani la buget. În Scoţia, zidul împăratului Hadrian a fost ridicat vreo 70 cm, şi din cinci în cinci kilometri există câte un chioşc cu răcoritoare şi tricouri inscripţionate, a mai relatat Negoiţă.
