Tripla sărbătoare nu este scutită de controverse legate de semnificaţii şi de influenţele politice din vremurile trecute
Întovărăşită cu noi odată cu ocupaţia „eliberatorilor” sovietici, 9 Mai era sărbătorită ca Ziua Victoriei împotriva Germaniei fasciste şi avea un caracter militar şi de evocare a eroilor sovietici şi români, apoi, pe „trendul” naţionalismului antisovietic, a eroilor noştri căzuţi în ţară şi în Europa de Vest, nu şi în Est…
9 mai 1977 - Ziua Independenţei, o dată importantă de la începutul regalităţii noastre, era ignorată, după cum fusese ignorată şi înainte, când fusese „înghiţită” de 10 mai - ziua când, în 1866, prinţul Carol a depus jurământul în faţa adunărilor reprezentative ale Principatelor.
9 Mai - Ziua Europei, cea mai nouă „achiziţie” din domeniu, clasa politică postdecembristă scoţând în evidenţă ataşamentul (cel puţin formal…) faţă de valorile „europene” şi marcându-şi victoria politică a aderării noastre la UE.
Independence Day
Ca şi în celebrul film, naţiunea - cea română, nu cea americană - a luptat pentru „neatârnarea” faţă de Imperiul Otoman. Principatele Unite nu erau recunoscute ca stat independent. Ocazia: războiul Rusiei ţariste cu turcii. Armata rusă ceruse acordul să tranziteze România, însă o tranzitează înainte să-l fi primit. Turcii ripostează, bombardând Brăila şi alte porturi româneşti, iar bateriile noastre au bombardat Vidinul: începuse războiul! Război recunoscut oficial de Parlament în 29 şi 30 aprilie 1877. În sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor din 9 mai, Mihail Kogălniceanu, ministrul de Externe, a proclamat independenţa: „Camera ia act că războiul între România şi Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială“.
A doua zi a fost ceea ce s-a numit apoi în popor „Ziua Regelui”, ziua naţională şi a monarhiei (Carol I îşi ţinea discret propria zi de naştere…). Palatul a organizat o „solemnitate“ pentru proclamarea Independenţei, Principele Carol declarând ziua sărbătoare naţională, a Independenţei… „Teatrul” jucat de oficiali a fost satirizat de republicanul Caragiale printr-un joc de cuvinte, „Carol” şi „Ca rol”: „Ca rol fu mare, mititelul!“.
Nu se putea fără ruşi
30 aprilie 1945 - sinuciderea lui Hitler. Pe 1 mai se semnează o pace separată a SS şi Wermacht-ului cu aliaţii, minus sovieticii. Bătălia Berlinului s-a încheiat pe 2 mai, cu predarea necondiţionată a capitalei către ruşi. Capitularea era semnată foarte oficial cu aliaţii pe 7 mai, ora 02:41, la Rheims: fără reprezentaţii sovieticilor, însă, parteneri de război, cu sacrificii enorme. Focul german trebuia să înceteze pe 8 mai, ora 23,00. Ora Europei Centrale. În URSS era deja… 9 mai. Generalul german Keitel a semnat pe 9 mai, la Berlin, cu sovieticii, un document similar cu al celorlalţi aliaţi. Vestul a aflat pe 8 mai vestea şi a sărbătorit atunci şi de atunci pe 8 mai, iar Estul, pe 9…
Mai nou, Zilele Europei
Şi aici ar fi… două zile diferite dedicate unităţii europene! De fapt, 5 mai (1949) pentru înfiinţarea Consiliului Europei (CE) şi 9 mai (1950) pentru Uniunea Europeană (UE).
Ziua Europei s-a stabilit la Consiliul European de la Milano, în 1985. După aproape un veac de războaie, pentru a evita conflictele militare mondiale, Franţa şi Germania chemau la uniune economică alte state europene, la 9 mai 1950, ora 16.00, punându-şi în comun rezervele de cărbune şi oţel. S-au alăturat atunci Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos, formându-se Comunitatea Europeană, la care au aderat apoi alte state, ajungându-se în total la 27! Românisa s-a alăturat UE în 2007. Imnul Europei, pe versurile “Odei bucuriei” a lui Schiller şi muzica lui Beethoven, a fost adoptat în 1985.
