* Preşedinte al Secţiei de Predicţie a Comisiei Europene de Seismologie, George Purcaru pune numărul mare de cutremure pe seama acumulărilor de ape din cauza ploilor abundente * Gheorghe Mărmureanu, fostul director al Institutului pentru Fizica Pământului, susţine că vina o poartă exploatările de petrol din zonă
Cele nouă cutremure în decurs de numai o săptămână, care au transformat zona din apropierea Galaţiului într-o mică Japonie, ridică tot felul de semne de întrebare. De ce atât de multe? Ce determină această activitate seismică? Ne paşte un cutremur mai mare? Au cutremurele legătură cu fenomenele ciudate pe care le reclamă cei din satul Izvoarele? Sunt doar câteva dintre misterele pe care orice gălăţean şi locuitor al localităţilor învecinate (Negrea, Slobozia Conachi, Izvoarele, Schela) ar vrea să le dezlege. Este şi motivul pentru care am luat legătura cu doi specialişti, care au încercat să răspundă întrebărilor noastre.
Acumulările de la apa ploilor ne cutremură
Tecuceanul George Purcaru, profesor doctor la Institutul de Ştiinţe Geologice, Universitatea "J. W. Goethe" din Frankfurt, membru pe viaţă al Societăţii Americane de Seismologie, membru al Comisiei Europene de Seismologie şi preşedinte al Secţiei de Predicţie a Comisiei Europene de Seismologie, ne-a declarat că e la curent cu fenomenul seismic din zona Galaţiului, care, în opinia sa, este produs de ploile abundente din zonă: „Din cauza ploilor abundente, venite cu viteză, au fost acumulări importante de apă, care au rupt pământul pe dedesubt. Factorul principal este însă tipul de pământ întâlnit de ape, care a permis ruptura”, spune seismologul tecucean. Acesta susţine că atâta timp cât nu au magnitudine mare, aceste seisme nu sunt periculoase pentru gălăţeni.
„Cutremurele de suprafaţă, periculoase pentru zona în care se produc”
Alta ar fi situaţia dacă acestea ar creşte în magnitudine: „Cutremurele care se produc la suprafaţa pământului, cum sunt acestea de la 5-7 kilometri adâncime, dărâmă clădirile care nu sunt solide chiar în perimetrul în care se produc. Aşa că pot afecta şi Galaţiul. Nu a fost cazul acum, pentru că aceste seisme au avut magnitudine mică. Cele de adâncime, produc dărâmături mult mai departe. De exemplu, cutremurul din 1977, care s-a produs la 125 de kilometri adâncime, nu a produs distrugeri în Vrancea, dar au căzut mai multe blocuri la Bucureşti”, spune profesorul de la Universitatea din Frankfurt. Acesta a mai adăugat: „Nu se va mai produce niciun alt cutremur în zona Galaţiului în perioada imediat următoare. Energia de producere a cutremurelor nu mai există, după cele nouă cutremure”, susţine cercetătorul, care a promis să revină şi cu date.
„Apa sărată introdusă în sol pentru scoaterea petrolului”
Gheorghe Mărmureanu, fostul director al Institutului pentru Fizica Pământului, susţine însă că de vină sunt injectările cu apă cu sare pentru a scoate petrolul. „În zonă se extrage petrol şi probabil este folosită apa cu sare sub presiune pentru creşterea producţiei de petrol. În momentul în care introduci apa, se produc nişte rupturi, care declanşează seisme”, e de părere Mărmureanu. Acesta susţine că aceste seisme, chiar dacă se vor repeta, nu vor depăşi patru grade pe scara Richter şi nu vor fi periculoase pentru populaţie, doar vor crea neplăceri.
