Manifestanţi care protestau faţă de victoria comuniştilor la alegerile legislative din Republica Moldova au ocupat marţi sediul Preşedinţiei, aruncând computere în stradă, în timp ce forţele de ordine se protejau cu scuturile, transmit reporterii Reuters aflaţi la faţa locului.
Circa 10.000 de demonstranţi s-au adunat pentru a doua zi la rând în capitala celei mai sărace ţări din Europa, după ce Partidul Comuniştilor, condus de preşedintele Vladimir Voronin, a obţinut o victorie categorică la alegerile parlamentare de la sfârşitul săptămânii trecute.
Liderii opoziţiei au cerut repetarea alegerilor pentru a pune capăt confruntării cu Voronin, singurul preşedinte comunist din Europa, care i-a acuzat că încearcă să destabilizeze ţara şi le-a cerut să pună capăt dezordinii.
Cei mai mulţi protestatari sunt studenţi care consideră că nu au niciun viitor dacă la putere se menţin comuniştii. Republica Moldova se află la graniţa Uniunii Europene, dar în interiorul a ceea ce Rusia consideră a fi sfera sa de influenţă, precizează Reuters.
Protestatarii au atacat cu pietre forţele de ordine care protejau atât sediul Preşedinţiei cât şi Parlamentul, aflate faţă în faţă, pe principalul bulevard din Chişinău, apoi au intrat în ambele clădiri prin geamurile sparte. Au adunat mese, scaune şi hârtii cărora le-au dat foc în faţa Parlamentului. Şi la unele ferestre ale clădirii se vedea flăcări.
Poliţia a fost nevoită să se retragă în dezordine din faţa protestatarilor care aruncau cu pietre şi alte proiectile. Comandanţi şi ofiţeri s-au adăpostit în spatele scuturilor, în timp demonstranţii îi împingeau, determinându-i să se retragă. Reporterii Reuters au văzut demonstranţi alergând după poliţişti, după ce luaseră bastoane şi scuturi de la membri ai forţelor de ordine.
"Alegerile au fost controlate de comunişti, au cumpărat pe toată lumea", a spus un manifestant, un student numit Alexei. "Nu vom avea niciun viitor sub comunişti, pentru că ei nu se gândesc decât la ei înşişi".
Preşedintele rus Dmitri Medvedev l-a felicitat deja pe Voronin pentru victoria partidului său la alegeri, iar Ministerul rus de Externe a anunţat că Rusia este extrem de îngrijorată de evenimentele din Republica Moldova.
"Cerem repetarea alegerilor. Şi le vom câştiga", a declarat Serafim Urecheanu de la Alinţa Moldova Noastră, unul dintre cele trei partide de opoziţie care a intrat în Parlament în urma alegerilor de duminică. Urechean a prezentat această cerere după încheierea unui armistiţiu între protestatari şi poliţie.
Republica Moldova a avut o perioadă de stabilitate şi creştere începând din 2001, când a venit la putere Voronin, dar nu a putut să rezolve conflictul transnistrean. Transnistria şi-a declarat independenţa în urmă cu 18 ani, iar pe teritoriul său sunt staţionate trupe ruse încă din timpul epocii sovietice. Voronin nu mai poate candida pentru un al treilea mandat, dar nu a ascuns faptul că intenţionează să se menţină la putere. Analiştii spun că şi-ar putea păstra influenţa din funcţia de preşedinte al Parlamentului.
Arcadie Barbăroşie, de la Institutul de Politici Publice din Moldova, este de părere că opoziţia nu a gestionat în mod adecvat protestele. "Liderii opoziţiei au pierdut mult timp. Vor fi în stare să conducă acest protest, să îl direcţioneze într-un mod mai civilizat? Vor avea suficientă forţă, inteligenţă şi talent pentru a face acest lucru?", a spus Barbăroşie.
Alegerile au polarizat R. Moldova, divizând-o între electoratul rural şi în vârstă, care consideră comuniştii drept garanţii stabilităţii, şi aceia care se identifică cu partidele liberale prooccidentale, care vor legături mai apropiate cu România.
Comuniştii au obţinut 50% din voturi, părând să fie foarte aproape de a avea cele 61 din totalul de 101 locuri ale Parlamentului de care au nevoie pentru a desemna şeful statului.
Republica Moldova este una dintre cele şase ţări fost sovietice cu care Uniunea Europeană va lansa Parteneriatul Estic la un summit de la Praga luna viitoare. Şeful diplomaţiei europene Javier Solana a cerut tuturor părţilor să dea dovadă de reţinere. "Violenţa împotriva clădirilor guvernamentale este inacceptabilă. La fel de important este respectul pentru dreptul inalienabil la întrunirea liberă a demonstranţilor", a spus el.
