Aflată într-o situaţie oarecum asemănătoare cu cea a Apaterm Galaţi, CET Brăila a intrat în faliment în urmă cu trei săptămâni, ceea ce înseamnă moartea oficială a sistemului centralizat de termoficare din oraşul vecin. Celor rămaşi încă racordaţi la sistemul public, însă, autorităţile locale din Brăila au decis să le acorde un ajutor de 1.800 de lei, în vederea achiziţionării unei centrale termice de apartament.
Asemănări cu cazul Galaţiului
Ca şi Apaterm, CET Brăila funcţiona pe pierdere de ani buni, iar în momentul declarării falimentului, centrala avea datorii de peste 70 de milioane de lei către furnizori, o sumă pe care conducerea instituţiei şi Consiliul Local Brăila au apreciat-o drept imposibil de plătit.
"CET-ul trebuia să intre în faliment de acum zece ani. De ce? Pentru că gradul de îndatorare este foarte mare. Iar prin planul de insolvenţă, societatea, conform noilor reglementări din domeniu, trebuie să se redreseze într-un an. Făcând o simplă socoteală, împărţind 70 de milioane la 12 luni, rezultă 6,3 milioane de lei pe lună, pe care trebuie să îi plătim către creditori", a explicat consilierul Adrian Traian, citat de presa locală din Brăila.
Există şi diferenţe majore faţă de situaţia de la noi
Spre deosebire de situaţia Galaţiului, la Brăila în sistemul centralizat mai rămăseseră doar 1.300 de apartamente, faţă de cele peste 70.000 din Galaţi, restul fiind alimentaţi prin centrale de cvartal sau centrale termice proprii. Acesta este şi motivul pentru care Consiliul Local Brăila şi-a permis să acorde un ajutor în valoare de 1.800 de lei fiecărei familii racordate la sistemul public, pentru achiziţia unei centrale termice. Presupunând că toate familiile din Brăila ar apela la acest sprijin, ar însemna un efort financiar din partea autorităţilor locale de aproximativ 2,3 milioane de lei. Dacă s-ar aplica aceeaşi schemă şi la Galaţi, municipalitatea ar trebui să plătească 126 de milioane de lei, o sumă mult prea mare faţă de posibilităţile administraţiei locale.
