* În timp ce o firmă privată investeşte într-un proiect nemaipomenit de renaturare a luncii Dunării, autorităţile gălăţene toacă banii pe focuri de artificii, spectacole şi panouri de carton „cu mesaj ecologic”
Zilele trecute, am intrat în posesia unui proiect excepţional de ecologizare, până-n 2020, a cursului Dunării, de la izvoare şi până la vărsare. Chiar dacă suma alocată nu este una uriaşă – doar 4,4 milioane de dolari - maniera responsabilă în care este gândit şi realizat acest proiect impresionează. Analizând evenimentele de la Galaţi în privinţa Dunării, descoperim că treburile care se fac aici, la noi, sunt de fapt doar nişte scălâmbăieli scumpe şi de prost gust, dacă sunt comparate cu amintitul proiect, care, culmea, nu implică bani publici, ci este derulat din fondurile sută la sută private ale Fundaţiei Coca-Cola.
Ei refac habitate naturale
În esenţă, scopul pentru care Fundaţia Coca-Cola (în parteneriat cu WWF) cheltuieşte cele 4,4 milioane de dolari este refacerea şi conservarea unor zone umede şi lunci inundabile din lungul Dunării şi al afluenţilor săi. Programul se desfăşoară în şase ţări din Europa, respectiv Austria, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria şi România.
În România, lucrările de reconstrucţie ecologică se vor desfăşura între localităţile Gârla Mare şi Vrata (Mehedinţi) şi presupun amenajările necesare pentru stocarea a peste 5 milioane de m3 de apă în timpul viiturilor de pe Dunăre, la menţinerea biodiversităţii, dar mai ales la refacerea habitatelor necesare peştilor pentru depunerea icrelor. Lucrări similare se fac şi în celelalte ţări implicate.
Pe lângă beneficiile ecologice, proiectul va contribui la refacerea conectivităţii fluviului cu lunca sa inundabilă, la reducerea impactului inundaţiilor asupra comunităţilor riverane Dunării şi la alimentarea locală a pânzei freatice, cu efecte benefice pentru activităţile agricole. Sună senzaţional, nu?
Noi plantăm panouri de mucava
Şi-acum să vorbim despre ce fac autorităţile din zona noastră. Nu există niciun proiect de refacerea a arealului natural al Dunării, nici la Primăria Galaţi şi nici la Consiliul Judeţului. Mai mult decât atât, pădurile inundabile de pe malului fluviului din partea de est a municipiului Galaţi (către vărsarea Prutului în Dunăre) au fost trecute în proprietate privată, în urma unor retrocedări scandaloase, orchestrate de autorităţile locale în 2002-2006. În ciuda zecilor de articole din presă, zona a rămas privată, iar orice intervenţie ecologică este practic imposibilă.
Nici ideile lansate şi susţinute de ecologiştii gălăţeni, în legătură cu renaturarea unei părţi din malul tulcean al Dunării (cu scop ecologic, dar şi practic, căci ar fi scos definitiv Galaţiul de sub riscul de inundaţii) nu a găsit nici un fel de ecou în mintea autorităţilor. În schimb, avem circ! Ziua fluviului este marcată cu trei zile (!) de festival, două focuri de artificii, cu panouri uriaşe de mucava şi cu lălăială la mal. Plătim sute de mii de euro (cu una, cu alta, e mai mult decât se cheltuieşte la Gârla Mare, dar cu ce finalitate!), iar rezultatul este cel mult electoral. Să nu spuneţi că aceste scălâmbăieli vor duce la o Dunăre mai curată, la refacerea faunei piscicole şi la renaşterea habitatelor naturale ale speciilor care dispar încet-încet din aceste locuri.
Ei au viziune pentru secole
Proiectul WWF-Coca-Cola pleacă de constatarea că de la sfârşitul secolului trecut până în prezent, intervenţia umană a distrus peste 80 la sută din toate zonele umede ale Dunării. De-a lungul fluviului şi al afluenţilor săi s-au construit centrale hidroelectrice, diguri, sisteme de drenare, prin care s-a distrus legătura dintre habitatele de luncă şi sistemul fluvial, iar funcţiile ecologice ale acestora au fost afectate.
Ca atare, măsurile finanţate acum sunt gândite ca puncte de plecare pentru strategii de perspectivă, care să aducă beneficii generaţiilor viitoare. Organizaţiile de mediu şi operatorii economici locali atraşi în parteneriat au la rândul lor proiecte care continuă lucrurile începute acum. Zonele inundate vor deveni crescătorii piscicole ecologice (cu intervenţie minimală a omului – aşa va fi la Gârla Mare şi în sectorul bulgăresc), ecosistemele sunt refăcute, se dezvoltă zone de turism (la Neusiedler See – Austria şi Barcs-Old-Drava – Croaţia şi Ungaria), acumulările de apă pot fi folosite pentru irigaţii, se creează locuri de muncă, se creează plus-valoare etc.
Noi umplem malul Dunării cu coteţe
În vreme ce alţii îşi bat capul cum să folosească eficient banii pentru a-şi ajuta comunităţile să câştige şi să trăiască în confort, noi, la Galaţi, continuăm aceeaşi politică stupidă a compromisului. Putem aminti aici faptul că malul Dunării este realmente sufocat de coteţe (plutitoare sau zidite) al căror scop este pur comercial şi perfect opozabil ideii de ecologie şi celei de identitate culturală a oraşului.
Nu de alta, dar pe faleza Dunării nu s-a găsit loc pentru un muzeu al peştelui şi pescuitului (care va fi construit, dacă va fi construit, în … pădurea Gârboavele!). Nu s-a găsit loc nici pentru un spaţiu de concerte şi manifestări publice (aşa cum are, spre exemplu, Brăila). Nu s-a găsit nici măcar un loc pentru un simbol cum este pânzarul moldovenesc, care a fost exilat pe undeva în port, printr-o dană obscură.
În schimb, avem puzderie de cârciumi (multe dintre ele autorizate pe bază de pile politice sau mită), care alterează grav atât estetica zonei, cât şi ecosistemul. Să nu uităm că aceste taverne varsă în fluviu toată mizeria, neepurată, iar autorităţile care tolerează situaţia sunt părtaşe la încălcarea legii, dar şi a bunului-simţ.
Invităm, pe această cale, toate organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale implicate în protecţia mediului, dar şi cetăţenii obişnuiţi, să ni se alăture într-un demers curajos de salvare a Dunării. A faunei, a florei, a aspectului natural. Să căutăm şi să susţinem proiecte fezabile de ecologizare, de renaturare, de reconstruire a identităţii furate a Galaţiului. Scrieţi-ne, veniţi la redacţie să discutăm, să gândim proiecte şi să ne „batem” cu autorităţile ca ele să fie finanţate şi aplicate. Noi vă susţinem cu toată tăria!
