INTERVIU VL cu Mihăiţă Croitoru, şeful Serviciului de Probaţiune Galaţi/ "Suntem ochiul din ceafă al Justiţiei"

INTERVIU VL cu Mihăiţă Croitoru, şeful Serviciului de Probaţiune Galaţi/ "Suntem ochiul din ceafă al Justiţiei"
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Foarte puţină lume ştie, fără îndoială, ce înseamnă Serviciul de Probaţiune, căci denumirea poate sugera multe. Tocmai pentru că activitatea instituţiei merită să fie cunoscută, i-am solicitat un interviu domnului Mihăiţă Croitoru, şeful Serviciului de Probaţiune Galaţi.

- Ce este un serviciu de probaţiune?

- Sistemul de probaţiune a debutat în România în anii 1997 – 1998 ca un program pilot care, prin centre experimentale, încerca să dea viaţă prevederilor legale privind suspendarea executării pedepselor sub supraveghere, modalitate de executare a pedepsei introdusă în Codul penal încă din 1996. După aproximativ trei ani şi înfiinţarea a zece centre experimentale, rezultatele au fost promiţătoare. Aşa încât, prin Ordonanţa Guvernului 92/2000 referitoare la organizarea şi funcţionarea serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere se înfiinţează sistemul de probaţiune la nivel naţional. Ulterior cadrul legal a cunoscut îmbunătăţiri, odată cu creşterea importanţei  probaţiunii în sistemul penal, în aplicarea pedepselor neprivative de libertate. Pentru a încheia răspunsul la această întrebare, pot să vă spun că în anul 2000 se aflau în supravegherea sistemului de probaţiune 314 persoane, iar la finalul anului 2013 probaţiunea supraveghea 20.446 de persoane condamnate la o pedeapsă neprivativă de libertate. De asemenea, în anul 2000 se întocmiseră 397 de referate de evaluare presentenţiale, iar în anul 2013 s-au întocmit 7.700 de referate de evaluare.

- Ce sunt referatele de evaluare presentenţiale?

- Referatul de evaluare este un document întocmit de către serviciul de probaţiune la solicitarea judecătorului, procurorului sau o organului de urmărire penală care are drept scop prezentarea inculpatului din punct de vedere personal şi social pentru a facilita magistraţilor adoptarea unei hotărâri, pentru a-i sprijini în individualizarea măsurilor, sancţiunilor sau pedepselor pe care le aplică. Referatele de evaluare sunt obligatorii pentru inculpaţii minori şi opţionale pentru cei majori.

-Ce conţine un astfel de referat?

- Conţine informaţii despre mediul social şi familial în care a crescut şi s-a format ca persoană cel care a comis infracţiunea, despre modul de educaţie, despre modul de raportare a lui la societate, legi sau norme. Încercam în aceste referate să creionăm factorii de natură socială, educaţională, de sănătate fizică şi psihică, anturaj, întregul complex de factori care au dus la comiterea infracţiunii. Conform noii legislaţii penale, referatele cuprind şi propunerile noastre cu privire la măsurile pe care le considerăm oportune a fi luate în vederea reducerii riscului de recidivă ori cu privire la măsurile educative ce pot fi luate faţă de minorul inculpat. Este important de subliniat că noi doar colectăm informaţia şi o prezentăm judecătorului, decizia însă este doar a judecătorului.

- Dată fiind existenţa Noului Cod Penal, care a impus alte reguli de joc, ce atribuţiuni vă revin acum?

- Prin intrarea în vigoare a Noului Cod penal, precum şi a legislaţiei conexe, rolul sistemului de probaţiune a crescut foarte mult, odată cu diversificarea măsurilor şi pedepselor neprivative de libertate. Pe lângă, de acum, „clasicele” atribuţii privind întocmirea referatelor de evaluare şi a supravegherii măsurilor şi obligaţiilor dispuse în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, serviciul de probaţiune va coordona executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii.

CITEŞTE ŞI: INTERVIU cu şeful Serviciului pentru Acţiuni Speciale Galaţi: "Suntem pregătiţi pentru situaţii de luptă reală"

Va verifica modul de respectare a măsurilor şi de îndeplinire a obligaţiilor în cazul amânării executării pedepsei şi în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere; va pune în executare obligaţia de prestare a muncii în folosul comunităţii în cazurile prevăzute de lege; va verifica îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare în cazul persoanelor aflate în supraveghere; va pune în executare măsurile educative neprivative de libertate dispuse în sarcina minorilor care au comis infracţiuni; va coordona procesul de supraveghere a majorilor ce se vor libera condiţionat din penitenciar şi vor avea un rest de pedeapsă mai mare de 2 ani, precum şi a minorilor liberaţi din centrele educative ori din centrele de detenţie, a adăugat Mihăiţă Croitoru.

- Câţi angajaţi sunteţi şi câţi oameni aveţi în supraveghere?

- Serviciul are opt angajaţi şi „supraveghem” peste 600 de persoane. La sfârşitul lui septembrie erau 618 persoane în supravegherea serviciului. Între timp, am ajuns la 655 de persoane. La finalul anului trecut aveam în supraveghere 527 de persoane, însă acum ritmul de creştere este mult mai mare. Practic, în aproximativ şapte luni de la înregistrarea primelor sentinţe penale pronunţate în baza Noului Cod penal, Serviciul de Probaţiune Galaţi a cunoscut o creştere de peste 20 la sută a activităţii de supraveghere.

- Cum se văd lucrurile acum la mai bine de opt luni de la intrarea în vigoare a Noului Cod Penal?

- Noul cadru legal schimbă condiţiile în ceea ce priveşte relaţia Serviciului de probaţiune cu instituţiile de stat. Înainte colaboram în baza unor protocoale, acum colaborarea este într-un cadru legal. Însă resimţim implicarea deficitară a societăţii, ne lovim încă de mentalitatea oamenilor. În reintegrarea socială a persoanelor pe care le avem în supraveghere colaborăm cu şcoala, cu câteva ONG-uri, cu AJOFM-ul, dar avem nevoie de instituţii / organizaţii ale societăţii civile care să se implice în fenomenul prevenirii şi reducerii delicvenţei, mai ales a celei juvenile. O bună parte dintre nevoile sociale ale minorilor îşi găsesc alinarea, mai ales în Galaţi.

CITEŞTE ŞI: INTERVIU cu directoarea CJP, Ana Denis Aramă: "FALŞII PENSIONARI au înghiţit 1,7 milioane de euro"

Nu însă şi cele criminogene. Când încerci să faci lobby pentru o persoană care a comis infracţiuni, deja simţi un recul, chiar dacă este minor. Oamenii se gândesc că primind un infractor în proximitate, chiar pentru a munci, se expun pericolului de a deveni victime, de a fi furaţi. Teama lor de infracţiuni este mare şi este nevoie de timp pentru a o depăşi. În prezent, trebuie să recunoaştem că ne lovim de această mentalitate. Am învăţat să ducem muncă de convingere nu numai cu infractorii, ci şi cu membrii societăţii. Nu-i învinovăţim, este doar o problemă de necunoaştere. Este un început în toate. Este greu, dar mai avem de lucrat la noi înşine, ca societate.

Din cartea de vizită:

Mihăiţă Croitoru conduce Serviciul de Probaţiune din 2013.

Este absolvent de Seminar Teologic, a terminat Facultatea de Teologie.

În anul 2000, are şi un master în această specialitate.

În 2007 a absolvit Facultatea de Drept.

Citit 7454 ori Ultima modificare Miercuri, 29 Octombrie 2014 10:29

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.