Fostul preşedinte al Ucrainei, în căutarea mormântului lui Mazepa

Fostul preşedinte al Ucrainei, în căutarea mormântului lui Mazepa
Evaluaţi acest articol
(15 voturi)

Fostul preşedinte al Ucrainei, Viktor Iuscenko, însoţit de o delegaţie de istorici, dar şi de către Teofil Rendiuc, fost ministru-consilier al Ambasadei Ucrainei în România (doctor în istorie, autorul unei cărţi în limbile ucraineană şi română, "Hatmanul Ucrainei Ivan Mazepa - România şi Moldova"), a vizitat recent Galaţiul, pentru a semna cu Universitatea "Dunărea de Jos" un protocol de colaborare pentru efectuarea unor cercetări care au ca scop identificarea mormântului hatmanului Ivan Mazepa.

Considerat erou naţional al Ucrainei, pentru că a fost primul care a încercat să obţină independenţa acestui stat, Mazepa (1639-1709) s-a născut într-o familie bogată din localitatea Bila Ţerkva, de lângă Kiev, şi este considerat duşmanul de moarte al Rusiei, chiar şi acum, la  mai bine de 300 de ani de la moartea sa. El a fost înmormântat din întâmplare la Galaţi, motiv pentru care în prezent două cartiere îi poartă numele şi astăzi, fără ca oamenii să  ştie musai cine este omul căruia îi pronunţă numele aproape zilnic.

"Vizita a fost una neoficială. Universitatea noastră are un parteneriat foarte strâns cu cea din Ismail, acesta fiind motivul pentru care s-a dorit semnarea unui protocol de colaborare între noi şi fundaţia fostului preşedinte ucrainean, care-şi doreşte să descopere mormântul eroului lor naţional", ne-a declarat rectorul universităţii, Iulian Bîrsan.

Pe lângă semnarea protocolului, vizita a inclus discuţii cu profesorii Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, cu reprezentanţi ai Muzeului de Istorie şi ai Primăriei Galaţi.

Prezent la întâlnire, prof. dr. univ. Constantin Ardeleanu ne-a declarat că discuţiile au vizat constituirea unui calendar comun de lucru al cercetătorilor ucraineni şi români, pentru a stabili etapele ce trebuie parcurse pentru găsirea mormântului, obiectiv destul de anevoios.

"Deşi s-a  identificat un loc în care ar putea fi mormântul lui Mazepa, zona este destul de largă, în preajma Hotelului "Vega" şi a blocurilor din jur. De aceea, procedura va fi una de durată. Nu te poţi apuca de săpături arheologice, până când nu se face o cercetare minuţioasă a arhivelor, până nu se studiază planurile Bisericii "Sf. Gheorghe", cea care a fost demolată de comunişti, până nu se găsesc eventual martori care au participat la demolare. Apoi, chiar dacă se vor găsi oseminte, având în vedere că cneazul ucrainean a fost dezhumat de mai  multe ori, cine garantează că sunt ale lui. Trebuie găsiţi urmaşi pentru a preleva probe ADN, astfel încât identificarea să fie corectă. Cu un astfel de studiu deloc uşor de efectuat, trebuie întocmit apoi un dosar la Ministerul Culturii, pentru a solicita începerea săpăturilor arheologice", a precizat profesorul gălăţean.

Despre cum a ajuns Ivan Mazepa să fie înmormântat la Galaţi şi despre istoria zbuciumată a rămăşiţelor sale pământene ne-a vorbit prof. dr. univ. Artur Tuluş, cel  care a scris şi un studiu pe această temă. "Deşi a devenit faimos şi bogat datorită darurilor primite de la ruşi, pe care i-a ajutat în diferite bătălii, cneazul Mazepa, dorindu-şi independenţa ucrainenilor, s-a aliat cu regele Carol al XII-lea al Suediei şi a declarat război imperiului condus de ţarul Petru cel Mare. Lupta s-a dat la Poltava, în iunie 1709, însă, în ciuda eroismului cazacilor, ruşii au învins. Întrucât ţarul pune un preţ destul de mare pe capul său, Mazepa, rănit grav, se refugiază în cetatea Tighina (actualmente pe teritoriul Republicii Moldova), sub protecţia turcilor. Aici moare şi este înmormântat pentru o scurtă perioadă de timp. Cazacii credincioşi îl dezgroapă pentru a-i îndeplini dorinţa de a fi înmormântat la Ierusalim. Obţin firman turcesc pentru trecerea osemintelor pe teritoriul României, aşa ajung la Galaţi, unde tot turcii sunt cei care le interzic trecerea. Atunci aleg să-l înmormânteze la Biserica "Sf. Gheorghe", care era închinată Ierusalimului. Mormântul este profanat apoi de turci, care i-au risipit osemintele. Cazacii credincioşi se străduiesc să-l aşeze iar în locul de veci. Ceva mai târziu, este mutat din biserică în curte, iar în locul său este îngropat un boier, Dimitrie Dereţchi Basa. Osemintele acestuia din urmă sunt scoase din biserică şi reînhumate cu cele ale hatmanului ucrainean. În 1962, comuniştii decid ca Biserica "Sf. Gheorghe" să fie demolată, turlele acesteia fiind trase în Dunăre cu remorcherele. De aici, nu se mai ştie nimic despre osemintele şi mormântul lui Mazepa. Probabil, dacă au mai existat rămăşite, au fost astupate cu beton la construirea primelor blocuri, cele două cartiere ajungând astfel să-i poarte numele", ne-a povestit, pe scurt, profesorul Artur Tuluş.

Citit 6206 ori Ultima modificare Marți, 24 Octombrie 2017 19:13

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.