Pădurarul mă priveşte niţel, ca şi cum mi-ar ghici, ca şi cum mi-ar auzi, ca şi cum mi-ar citi gândurile cuvintelor/cuvintele gândurilor din viitor. Parc-ar vrea şi el să stea-n încă nescrisele-mi caligrafii autumnale. Parcă vrea să-mi spună să continui. Şi, ca să mă năucească într-adevăr, chiar mă roagă: "Ionică, nu te opri-n timpul poeziei! mergi până la capătul ei! şi ai să vezi ce minunată-i întoarcerea! sunt frumoase, sunt simple şi frumoase gândurile tal ...

dinspre ADÂNC, dinspre ÎNALT, dinspre IUBIRE am auzit şi am crezut: e glasul tău, durerea ta - nimeni/nimic din tot nu poate fi mai frumos n-atâta valmă ş-atât rău !!! nimeni/nimic din tot nu poate să ne-aducă ce am uitat cu-atâta preţ/dispreţ mârşav, ce am călcat cu tălpi, cu vorbe, cu şenile, ce-am dat de saţ la foc, la pulbere şi praf !!! nimeni/nimic din tot nu poate să ne-nveţe cum e să faci şi să des/faci şi să re/faci şi să ne dai mereu aceast-alcătuire: suf ...

Nea Ion Dumbă abia mă vede şi abia-mi răspunde la salut, aşa-i de ocupat cu paza pădurii. Că-i pădurea Statului, nu a celor care-or s-o taie pe toată, mai târziu, cam peste jumate de secol, s-o facă foc la grătarul cu femur de cinteză şi pectoral de cuc, dar şi scânduri şi furnir pentru copârşeul în care va se mute mă-sa moartă de ciudă că a plămădit, a frământat, a dospit şi a fătat asemenea criminali. Da? Pădurarul are un caiet cu linii paralele orizontale şi v ...

bună fie-ţi dimineaţa,/ doamna mea de la copaculsingur în bătaia lunii/ şi-ncărcat cu ŞAPTE LIRE,singur şi egal cu mine/ pe cărarea din/spre gară,din/spre despărţire-n lacrimi,/ dinspre fosta monastire,unde, îmi aduc aminte,/ mă ducea de mână, MAMA,să-mi arate, să mă-nveţe/ frumuseţea şi respectul,să-mi sădească n-adâncime/ şi-nălţime CELE ZECE -toată viaţa, toată moartea/ să încep numai cu dreptul !!!bună fie-ţi dimineaţa/ - hai şi-mi dă din ŞAPTE LIRE:a ...

"Te duci la pădurăreasă, femeia pădurarului Ion Croitoru, zis Ion Dumbă! Te duci să aduci un bon de lemne! La ea te duci! Pentru că el nu-i acasă! Umblă prin codru şi păzeşte copacii! Îi numără, îi adună, îi scade...! Mă rog, treaba lui! Când ajungi, dai bună ziua la toţi, zici sărut mâna Mariei, îţi dă hârţoaga şi te întorci repede, acasă! Nu cumva să umbli gură cască, după chimere şi alte năzdrăvănii, că te sfărâm! Că, uite, bate Brumarul la poartă! ...

Moto: călări-(m)-aş, dar n-am cai,/ des/cânta-(m)-aş, dar n-am nai, n-aş trăi, dar moarte n-am,/ aş fi câine, dar n-am ham! în cui sta-(m)-aş, dar n-am cui,/ n-am cui spune că n-am cui cere-un cui, dar nimeni nu-i/ cum am fost şi-oi fi: haihui! cum am fost şi-oi fi: pe drum/ - odini-(m)-aş, dar n-am cum, odini-(m)-aş, dar n-am când,/ nu am cer, n-am nici pământ(Iolanda Cremene)                 &nb ...

În ultimii treizeci şi unu de ani, de când s-a dat dezlegare la Panaramă, adică de când grecoaica răpănoasă, ţaţa Democraţia, a început să-şi zvârle urdorile şi alte produse ORL în spaţiul aerian, terestru şi naval românesc, a apărut un tip de "om nou", nemaivăzut, nemaiauzit şi nemaipomenit pe  abscisele şi ordonatele moldave, transilvane şi vlahe: teroristul cu ciocan, bormaşină şi fierăstrău. Acest tip de nesimţit se arată şi se demonstrează a fi cel ma ...

ce tempo... ce dans prin noroaiele lumii:minciună eternă, şi dură, şi tandră,cu nunţi şi botezuri, cu viaţă şi moarte -frumos la-nceputuri în pas de oleandră !!!şi gata... porneşte să fiarbă - n-adâncuride sânge - regretul că toate... şi celemai scumpe ILUZII de leandru... se sfarmăşi-şi sapă hodină sub cruci-sentinele !!!şi gata... dă clopotu-n clocot şi creştecadenţa-n minciuni şi-adevăruri precare,lumina se coace, dă-n putred şi cadecând cel întuneric dă- ...

Deseori - prin satelit sau prin autobuz, prin urlare sau prin şoptire, ori pe stradă, ori pe scară, oricum şi oriunde şi oricând vrea fiecare - mi se pune cea mai stupidă întrebare de la facerea lumii spre-ncoace: Ce (mai) faci? Cum vedeţi, cel care moare de nerăbdare să afle că nu sunt în stare să (nu) fac nimic foloseşte şi adverbul "mai", ca şi cum este sigur că am întrerupt pământul din rotaţie şi din revoluţie cu munca mea până acum... şi ştie, la fel de sigur, c ...

bună ziua până-n seară, când răsare noaptea bună - cea mai bună dintre sfetnici, dintre luminaţii care îmi arată drumul/calea spre liman, spre ţărmul unde luna plină-i mult mai goală,/ şi mai nouă, şi mai mare, şi citim pe ea desene/ cu iubiri şi nume rare, CU DE/MULTUL NE/MURIRII SMULSE DIN ENUMERARE !!! hieroglife cu lunateci, cu antici şi cu antice arătări în cercuri/linii, trame-n destrămări şi scame: tragedii până la viaţă, comedii până la moarte - toate pri ...