A dracului de splendidă şi de zvârlugă mai umblă femeia aceasta prin spatele barului, printre nouri de fum şi printre chercheliţi gălăgioşi! A naibii de mândră şi de acidulată şi de sprintenă mai circulă femeia aceasta prin aorta şi prin carotida în/chipuirilor mele! Stană de cremene în faţa barului, uit să-mi comand esenţa de tămâie...şi mă holbez lung şi mult la scăfârlia ei asemănătoare cu o crescătorie de bucle şi de cârlionţi! Când se mişcă pe lângă ...

Cum spuneam, Neculai Petrache, mecanic de cultură şi artă pe strada Frunzei, se însoară. Casă are, copii are, câini are, drujbe are, prieteni are, suflet are cât cuprinde...Numai nevastă n-are...şi numai duşmani nu (prea) are, dar sigur îşi face rost după nunta care se anunţă a fi una de tip mamut şi transmisă în direct la OTV-ul poporului de partid şi de stat. Frumoasa Nicoleta şi narcisistul Milică, figuri notorii şi proeminente în zona cu cele mai multe pompe funebre p ...

Cică se însoară mecanicul Neculai. Cică se însoară de tot. Cu acte, nu aşa, de sanchi. Cică vrea şi el să intre în rândul oamenilor serioşi, nu cum erau armatele neregulate ale Moldovei din vremea lui domnul Fani cel Mare şi Sfânt. Şi mai cică, la recomandarea înaltului stolnic amic de peste strada Frunzei, nea Costică, domnul Neculai şi-a comandat costum din stofă ţesută la războiul manual (ziua) şi semiautomat (noaptea) al doamnei Flori (cu i grec şi cu accentul pe i) ...

În vara anului ăsta, mai mult ca în foarte mulţi ani, grâul s-a făcut foarte înalt şi foarte mare în spic şi în bob. A dat Domnul să fie şi pâine şi paie. A plouat, adică. Aşa zicem şi credem noi: că Cel de Sus organizează şi dirijează ploile! şi tot El, de multe ori, se face că plouă! şi, bineînţeles, tot rezistentul şi bătrânul Tată, dacă vrea, ne frige o secetă corespunzătoare sufletelor noastre din ce în ce mai pietroase, de mâncăm troscot şi căpriţă ...

Chiar urgent, vreau să aflu de ce nu-mi răspunzi la scrisoarea mea despre bătrânul Santiago,  pescarul lui Hemingway! să nu-mi spui că duci lipsă de timp! să nu te plângi că n-ai vreme să-mi scrii două rânduri ÅŸi să-mi arăţi, astfel, dacă-Å£i place să crezi sau dacă chiar crezi că acest personaj fabulos (nu) este una dintre creaÅ£iile fundamentale ale minÅ£ii ÅŸi sufletului omenesc!... Ai citit ÅŸi ai văzut cât timp ÅŸi câtă vreme a avut acest pescar, nu? să nu zic ...

Nu ţi-am răspuns la scrisoarea pe care am primit-o în ziua de naştere a Maicii Domnului, fiindcă m-au copleşit corvezile de toamnă. Abia am dovedit să strâng roadele de pe câmp şi din grădină. Şi doar ştii că sunt singură, că soţul meu a murit de supărare, că toţi copiii s-au împrăştiat pe roza vânturilor să-şi adune parale pentru fasoleală şi lux, că ibovnic nu pot să-mi fac! fiindcă ăştia sunt moderni, fac alergie la scos sfeclă şi la cărat varză, nu supo ...

De multe ori, o oprire într-un loc ÅŸtiut, dar prin care nu mi-au călcat picioarele niciodată, înseamnă ÅŸansa ÅŸi posibilitatea de a cerceta căprioara din interiorul căprioarei. ÃŽnseamnă posibilitatea de a urmări libelule călare pe calul popii, de a urmări calul popii călare pe libelule. Dar, cel mai mult ÅŸi mai mult, înseamnă atingerea imaginilor desenate pe aerul populat cu persoane ÅŸi personaje ale copilăriei ÅŸi ale basmelor din totdeauna!... Iată, mă ia de suflet ÅŸi mÄ ...

Din ce în ce mai sărac şi mai greu, din ce în ce mai fără de calciu şi fără de perspective, abia se mai ţine pe picioare, abia mai reuşeşte, cu chiu-cu vai, să nu cadă şi să nu-şi rupă gâtul, să nu-i stea inima de care avem atâta şi atâta trebuinţă. Totuşi, mai are o ţâră de noroc: galben ca lămâia şi putregăios ca străsalcia de la străfântâna lui străbunicul, Majestatea Sa se sprijină de aer şi, cu glasul din ce în ce mai stins, strigă după ajutor în ...

Nici nu se putea altfel. Târtanii din rubrica de ieri, care au împuţit (cu prezenţa şi cu manelele şi cu grătarele) un oraş întreg din Olanda, nu au făcut mulţi purici în ţara cu lalele. De-abia au aşteptat, sărmanii de ei, să se întoarcă în Galaţi şi să pună... de-un grătar! Fiindcă o reîntâlnire şi o reîntregire a familiilor trebuie să se desfăşoare/înfăşoare cu surle şi trâmbiţe, cu sindrofii demne de Cartea Recordurilor, nu aşa, ca la oamenii normali, c ...

Foarte mulÅ£i români se duc să muncească (pe) pământuri străine. Unii ÅŸi-au  dezvoltat firme prospere, muncesc din zori până-n seară, târziu. Muncesc ÅŸi în vreme de noapte, dacă este nevoie de priceperea lor în nu ÅŸtiu care domeniu. AlÅ£ii, care or fi crezut că patriile europene sunt făcătoare de minuni, învăţaÅ£i să tândălească toată ziulica, să umble afumaÅ£i, alandala, se apucă de furat, de violat, de cerÅŸit, de tâlhărit, de tot felul de găinării, potlog ...