Sigur că da! cum pupăza să prind şi să văd, pentru prima oară, trenul de zece fără un sfert, dacă hoinăresc şi mă dau uitării prin pădurea Sărata, cu zmeul de mână şi cu viorea la ureche?...(am uitat să spun, în ziarul de ieri, că zmeul de hârtie albastră s-a dat peste cap de trei virgulă paisprezece ori şi s-a făcut zmeu de carne şi oase...aşa de mare i-a fost bucuria şi mirarea când l-am lăsat şi pe el să admire acest miracol cu frunze, flori, cuiburi şi apă ...

Este frumos...dar mâine-i mai frumos decât a fost întotdeauna, doamnă! Te rog din taină, din adânc şi nalt, spune ce-nseamnă, dacă mai înseamnă, să stai o viaţă-n margine de drum, cu capul pe genunchi, cu gându-n zare, şi să aştepţi tot ce-ai de aşteptat precum o monastire-ntâmplătoare, să crezi că vine-ncet şi sigur când ai rouă-n ochi...şi-n suflet ai candoare!?   Este frumos...dar mâine-i mai frumos de-a lungul şi de-a latul veşniciei, fiindcă poţi şi vrei ...

Acelea sunt vremuri foarte frumoase, chiar dacă, de bună voie ori obligat, trebuie să pun mâna pe unelte şi să uneltesc, adică să le folosesc în scopul pentru care au fost inventate. Acelea sunt vremuri foarte frumoase, chiar dacă, mai de plăcere, mai de frica mamei şi a învăţătorilor, mai de ruşinea satului, trebuie să pun mâna şi burta pe carte, adică să văd şi să citesc ce mă-sa au văzut şi au citit cei care au fost veniţi pe lume, s-au îmbrăcat, au mers până ...

Cred că trebuie să mă opresc înainte de a trece de capătul acestui Sens! Ce sens are să trec dincolo de Capăt, să trec dincolo de (Ne)Cunoscut, mai ales că nu există nici o Lege în mijlocul şi în marginea nevăzutului Sapiens, care să mă lase fără cuvinte, CARE SĂ MĂ LASE LA ÎNCEPUT?   Oare nu trebuie să nu mă opresc înainte de toate cele câte mai sunt înainte şi după acest Capăt mizerabil, să nu-mi mai pese de Minus şi Plus şi să mă doară-n pălărie...(d ...

Eminescu trebuie văzut aşa cum este, nu cum credem noi că trebuia să fi fost. Unii şi-au făcut un idol din personalitatea sa. Alţii l-au blamat, l-au înjurat, l-au destrămat în public. Unii îi ocolesc poezia. Alţii nici n-au auzit de el. Unii deştepţi propun scoaterea operei sale din orice studiu. Alţii cer sanctificarea sa. Desigur, fiecare este liber să-şi exprime opiniile, să-şi satisfacă şi să-şi întreţină cum vrea pofta şi gustul pentru arta literară. Desigur, s- ...

sunt clipe rotunde, sunt clipe pătrate, sunt clipe înalte şi verzi şi uscate, sunt clipe adânci şi sunt clipe mărunte, sunt clipe în care nimic nu s-ascunde, sunt clipe în care s-ascunde o viaţă cum noaptea în beznă şi negura-n ceaţă, sunt clipe în care s-ascunde o moarte cum tot în nimic şi aproape-n departe, sunt clipe în care mai poate să-nceapă atunci chiar acum şi târziul degrabă, în care s-aude şi-n care se vede nădejdea-n ritmare de foame şi sete, şi-n care s ...

După o noapte de somn adânc într-un cimitir-dormitor universal oarecare, şi după o noapte cu Psalmi citiţi la flacără de Lună, şi după o noapte în gândul şi în visul celui pe care nu l-am văzut Niciodată, iată ce-mi dictează Corbul lui Edgar Allan Poe: Aud la uşă. Cine-o fi? Deschid./ Nu-i nimeni. Nici măcar un biet contur/ al umbrei tale vechi. Nu mai îndur/ să cred că vii, să cred că n-ai murit.// Torn în pahare. Ai şi tu pahar./ Torn vin sfinţit de greieri şi de ...

DOMNIȘOARA-I FRUMUSEȚE EXEMPLARĂ, destul de tristă şi înlăcrămată uneori – ieri, la ora cânt clopotele bat pentru utrenie, am văzut-o singură şi pustie într-o gară, într-o rochie mătăsoasă, neagră şi lungă, şi în braţele-i marmoreene cu o mie şi una de flori !!! cred că aş vrea să ştiu pe cine aşteaptă, cine-i preafericitul aşteptat cu flori nemuritoare – ieri, la ora când clopotele bat pentru denie, încă nu venise trenul, iar domnişoara înţeleaptă ...

Ieri, la marginea bisericii, la marginea luminii şi la marginea ultimul gând, când marele Nimic huruie şi scârţâie din toate încheieturile Neantului...când marele Tot se ascunde-n sine şi tace chitic...şi când Marele preot al meu propovăduieşte cântând iertarea şi dumnezeirea, iată ce se petrece: Vine un lup la mine şi mă-ntreabă cu ochii blânzi: poete, ce mai faci?/ pădurea nu mai are animale, nici păsări, nici gângănii, nici copaci!/ stai liniştit, nu da, nu-ţi fi ...

Motto: „De unde are Raiul lumină? Ştiu: îl luminează Iadul cu flăcările lui”.                                                                                 (Lucian Blaga)Mă număr printre cei nenumăraţi în marea socoteală care-mparte dulcegării la morţii cei curaţi şi-amărăciuni la morţii cu păcate! Mă simt bătut de soartă, blestemat – vântul mă bate-ncolo şi încoace – cred că Nu ...