Galațiul a fost inclus, recent, pe harta centrelor unde pot fi efectuate proceduri de cardiologie intervențională. Prima operație de acest fel, o montare de stent precedată de o coronarografie, a fost făcută pe 9 septembrie, la Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Apostol Andrei", de un tânăr medic gălățean, dr. Mihai Marinescu, unul dintre specialiștii cel mai bine pregătiți, pe plan național, din generația sa. De atunci, alte câteva proceduri asemănătoare au fost efectuate la Galați. Mergând dincolo de bucuria și de euforia prilejuite de o astfel de realizare, am vorbit cu doctorul Marinescu, medic primar cardiolog, despre ce înseamnă prezența unui astfel de serviciu medical modern la Galați, despre ce trebuie făcut pentru a dezvolta, pe plan local, un domeniu de o asemenea importanță, precum și despre curaj, pasiune și pierderile inerente fiecărei alegeri pe care o facem.
- De ce ați ales să studiați medicina și cât au contat, în această alegere, exemplele pe care le-ați avut în familie?
- Părinții mei, care și ei sunt medici, m-au sfătuit să aleg această profesie, dar nu mi-au impus, în niciun caz. Și părinții tatălui meu tot medici sunt, și o soră a tatălui meu este tot medic. Din partea mamei, bunica a fost biolog. Practic, în afară de bunicul din partea mamei, care este inginer, toți din familie au avut legătură cu partea de biologie, de medicină, de genetică, cu științele vieții. Probabil că acest lucru a contat, într-un fel, în alegerea pe care și eu am făcut-o. Dar îmi aduc aminte că, odată, tatăl meu chiar mi-a spus că sunt pe lume și alte lucruri mai simplu de făcut decât să fii medic. Eu am oscilat, la un moment dat, în liceu, pentru că am cochetat și cu matematica. Totuși, eram prin clasa a X-a, când am decis că vreau să urmez medicina.
- Unde ați făcut facultatea?
- Am urmat cursurile Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București.
- De ce ați ales centrul universitar din București?
- Am ales această facultate pentru că, acum, sincer vorbind, medicina trebuie făcută cu seriozitate, nu este un domeniu în care poți spune că mai înveți pe parcurs. Iașiul era o variantă, pentru că părinții mei au făcut facultatea acolo, dar am decis să merg totuși la București.
- Cum ați ales cardiologia?
- Fiecare student, pe parcursul facultății, capătă anumite afinități, mai ales pe în perioada stagiilor practice pe care le desfășoară vara. Îți cam faci astfel o idee despre ce se întâmplă în fiecare specialitate. Alegerea efectivă vine după ce-ți dai licența și ai diploma de medic, lucru care nu-ți conferă însă dreptul de liberă practică. După facultate, dai examenul de rezidențiat, care este un concurs național, și, în funcție de medie, îți alegi specialitatea.
În anul meu, eu am luat al 18-lea pe țară rezidențiatul, dar am căzut două sau trei poziții, pentru că o grilă era greșită de la ei. Eu răspunsesem corect la acea grilă, dar ei au anulat-o. Oricum, cu punctajul obținut, am luat al doilea cardiologia pe țară. Am ținut să am un punctaj mare la rezidențiat, pentru că am vrut să prind centrul de pregătire de la Spitalul "Floreasca".
- De ce "Floreasca" și nu alt spital sau institut din București?
- Am ales "Floreasca", în primul rând, datorită cazuisticii întâlnite acolo, care este mult mai variată. Mulți absolvenți nu vor să facă rezidențiatul acolo pentru că e considerat greu, fiind spital de urgență. Alți colegi au ales Fundeni sau alte institute, unde specificul este altul, mai înclinat spre cercetare. Dar nu acesta este genul meu. Și am vrut să merg pe ideea aceasta, de spital de urgență, pentru că e mai aproape de modul meu de lucru. Și cercetarea este însă o parte importantă a medicinei.
- Dar ce v-a atras la cardiologie?
- Cardiologia m-a atras pentru că, din punctul meu de vedere, are unele avantaje față de alte specialități medicale. În primul rând, progresul făcut în cardiologie este uriaș. S-au făcut foarte multe studii, iar acest lucru a contribuit la dezvoltarea domeniului.
Totodată, cardiologia beneficiază și de ghiduri destul de clare și de stricte și se apropie foarte mult de profilul meu de gândire, de tip, să-i spunem, matematic. Cardiologia are o logică mult mai mare, zic eu, față de alte specialități. Așa mi s-a părut din facultate. Și pentru că am și înțeles-o foarte bine și am considerat că e și o disciplină în care ai foarte multe perspective, există foarte multe ramuri, m-a determinat să mă îndrept către această specialitate.
- Cum ați luat prima oară contact cu chirurgia intervențională?
- Ideea de cardiologie intervențională m-a interesat pe parcursul anilor de rezidențiat. Undeva prin anul al IV-lea am pătruns în laboratorul de cardiologie intervențională. Ulterior, în România a fost introdusă și competența de cardiologie intervențională, un fel de anomalie a sistemului. Un om care știe să facă astfel de intervenții trebuie să mai facă și un curs, pentru a obține o diplomă, o chestiune pur birocratică.
Pentru că trebuia să fiu medic specialist ca să mă înscriu la competență, eu și alți doi colegi am fost nevoiți să mai așteptăm un an, noi fiind atunci în ultimul an de rezidențiat (după rezidențiat, medicul devine specialist - n.red.), pentru a face competența, care se organiza la fiecare doi ani. Dar noi eram operatori principali, făceam singuri operațiile. Așa că am venit în Galați în 2015 și abia prin 2017 m-am înscris la competență. Am făcut naveta Galați - București timp de doi ani, pentru a obține acea competență.
- Aveți mulți colegi de generație care au plecat să profeseze în alte țări. Ce v-a făcut să reveniți, ca medic, în orașul natal, Galați?
- Nu m-am gândit niciodată să plec în altă parte, deși am avut un stagiu în Franța, care a durat cam un an, la Paris și la Spitalul Universitar din Strasbourg. Unii colegi au plecat să profeseze în străinătate, o parte dintre ei s-au întors. Recunosc că, mulțumesc lui Dumnezeu, spre deosebire de mulți dintre colegii mei, eu am alte condiții aici. Nu pot nega lucrul acesta. Singura opțiune ar fi fost cel mult să rămân și să profesez la București, lucru pentru care am și primit ofertă. Inclusiv la clinici private puteam rămâne să profesez, dar nu mi-am dorit.
- Ce înseamnă pentru Galați și pentru gălățeni faptul că unele proceduri de cardiologie intervențională pot fi făcute acum și aici?
- Consider că aceste intervenții sunt o normalitate pentru Galați. Noi ne bucurăm, sincer, de o chestiune care este firească. Măcar fiecare reședință de județ ar trebui să aibă angiograf (dispozitiv complex necesar pentru procedurile de cardiologie intervențională - n.r.), pentru că sunt foarte mulți pacienți cu boli cardiovasculare.
În infarct, timpul de când l-ai suferit până la procedura de cardiologie intervențională este esențial. De aceea, e important că avem această posibilitate și la Galați, pentru a reduce acel timp pe care pacientul îl petrece pe drum între Galați și București sau până la Iași. Acum, e cale lungă de la stadiul în care ne aflăm în momentul de față și până la a face noi toate urgențele pe care le face Iașiul, Bucureștiul sau alte centre mari.
- Ce ne trebuie pentru a ajunge acolo?
- În primul rând, ne trebuie mai mult decât un singur medic. Mai urmează să vină un coleg de-al meu, care e încă în pregătire, la Fundeni, dar acolo pregătirea pentru competență este întreruptă în momentul de față, din cauza COVID.
Vor mai veni alți doi colegi, dar ei vor fi pe partea de electrofiziologie, adică pe partea de stimulatoare cardiace. Sperăm să înceapă de anul viitor și astfel de proceduri. E nevoie și de asistente medicale, care însă trebuie formate pentru partea de cardiologie intervențională.
Chiar și doi medici ar fi prea puțini pentru a putea susține, zilnic, urgențele pe cardiologie. Deocamdată, euforia e bună, că s-a început și că am așteptat să începem. Dar, gândind realist, ne mai trebuie doctori, ne mai trebuie personal mediu, pentru a numi doar două dintre condiții.
Mulți medici tineri vor să rămână și să profeseze în centrele mari. Este oarecum firească această dorință, dar nici loc să te dezvolți foarte mult nu ai în centrele mari. Ai aparatură, dar nu ajungi neapărat să o și folosești. Aici, dacă am materialele necesare, pot folosi angiograful oricând, chiar și la 2,00 dimineața, ceea ce este un mare plus.
Ceea ce vreau să mai subliniez este faptul că secția de Cardiologie intervențională de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați este normată, dar funcționează dependent de secția de Cardiologie clinică. Vom fi medici care vom avea competențe de cardiologie intervențională, dar nu vom face doar acest lucru. Vom îngriji orice tip de pacient, nu neapărat pe cel care are nevoie de cardiologie intervențională.
Cu toate că discuția pe care am avut-o cu medicul Mihai Marinescu nu a atins și următorul subiect, un aspect deosebit de important trebuie totuși subliniat în legătură cu mediul de lucru din cardiologia intervențională. Cardiologul intervenționist și restul personalului care participă la aceste proceduri medicale sunt nevoiți să lucreze într-un mediu periculos. Pe lângă stresul din timpul fiecărei intervenții, medicul și asistentele medicale sunt supuși și unor doze crescute de radiații ionizante, dăunătoare organismului. De regulă, în ciuda costumelor de protecție de care personalul medical dispune, unele părți ale corpului, cum ar fi capul și mâinile, rămân expuse radiațiilor foarte puternice.
Ce este coronarografia
Coronarografia este o modalitate de diagnostic în cardiologia intervențională prin care medicul poate verifica starea arterelor care alimentează inima. Este vorba despre o modalitate de diagnostic invaziv. Iată în ce constă această investigație medicală, potrivit doctorului Mihai Marinescu.
"Prin artera radială, cel mai frecvent, dacă nu prin artera femurală, se înțeapă un ac și se introduce o teacă, un fel de țevușcă din teflon steril și care îți oferă calea de acces. Din această teacă, rămâne o porțiune în exterior, care este prevăzută cu o supapă și prin care introduci ce materiale ai nevoie ca să-ți faci procedura. În cazul în care în cadrul acestei proceduri se observă că pacientul are leziuni care se pretează montarea la stent (în cazul arterelor înfundate, spre exemplu - n.red.), acest dispozitiv poate fi introdus pe aceeași cale în porțiunea îngustată", explică dr. Mihai Marinescu.
"Cărțile adevărate în domeniu sunt scrise în engleză"
În comparație cu media europeană, în România sunt efectuate încă puține proceduri de cardiologie intervențională. Se întâmplă acest lucru în condițiile în care incidența bolilor cardiovasculare este mai mare în România decât în majoritatea statelor din UE. Astfel, la noi, domeniul cardiologiei intervenționale se află încă la început de drum. La nivel mondial, primele stenturi au fost introduse la începutul anilor 1980. În România, procedura a devenit disponibilă abia aproape două decenii mai târziu. Din păcate, tinerii specialiști care aleg acest domeniu sunt nevoiți să studieze după tratate scrise în limba engleză, deoarece în limba română nu există încă nu există încă volume similare.
"Până la introducerea Programului național de cardiologie intervențională în caz de infarct miocardic acut, colegii mei veneau de acasă, din timpul lor liber, pentru că erau rugați de alți colegi. Bineînțeles, nici nu erau plătiți. Cam așa se făcea cardiologia intervențională înainte de programul de infarct. Și pacienții cronici care aveau indicație pentru cardiologie intervențională erau nevoiți să își procure singuri stenturile", a explicat dr. Mihai Marinescu.
Primele stimulatoare cardiace montate la Galați
Din anul 2021, în secția de cardiologie intervențională a Spitalului Județean Galați ar putea fi implantate și stimulatoare cardiace moderne.
În acest context, trebuie amintit faptul că primele electrostimulatoare cardiace externe au fost implantate la Galați acum aproape patru decenii, de medicul cardiolog Radu Grigore. Începând din 1982, doctorul Grigore a implantat astfel de dispozitive, temporar, în regim de urgență, pacienților aflați în stare critică, care sufereau de frecvență cardiacă lentă.
"Cred că eram singura secție de cardiologie neuniversitară din țară care implanta electrostimulatoare temporare. Cazurile care necesitau electrostimulare permanentă le trimiteam la Fundeni. Eu făcusem un schimb de experiență, trimis de Ministerul Sănătății, în Franța (Paris, Strasbourg, Bordeaux, Marsilia), în Germania (la Freiburg) și în Iugoslavia (Belgrad), după care am aplicat, în secția de cardiologie din Galați, electrostimularea cu sondă electrod în ventriculul drept (una dintre ultimele inovații în domeniul cardiologiei la acea vreme - n.r.)", a explicat, pentru "Viața liberă", dr. Radu Grigore, medicul care a înființat cardiologia, ca disciplină clinică, la Galați.
Din păcate, munca de pionierat a doctorului Grigore în privința cardiologie intervenționale nu a fost continuată la Galați, fiind nevoie să mai treacă aproape încă patru decenii pentru efectuarea primei coronarografii și pentru montarea primului stent în județul nostru.
În foto galerie, angiograful existent la Spitalul Județean Galați și imagini din timpul primei proceduri de cardiologie intervențională realizată la Galați:
