Proiectele în infrastructura zonei Galați - Brăila depășesc 3 miliarde de euro. Interviu exclusiv cu europarlamentarul Dan Nica
Foto: Parlamentul European

Proiectele în infrastructura zonei Galați - Brăila depășesc 3 miliarde de euro. Interviu exclusiv cu europarlamentarul Dan Nica
Evaluaţi acest articol
(63 voturi)

Economia europeană se află în schimbare, iar Galațiul se află și el în căutarea unor noi modele de dezvoltare. Subiecte de interes local sunt și atragerea fondurilor europene, dezvoltarea infrastructurii, perspectivele de integrare în Spațiul Schengen sau prețurile la energie. Despre toate acestea, într-un interviu în exclusivitate acordat ziarului ”Viața liberă” de europarlamentarul Dan Nica, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European.

- Vorbim de o economie europeană în schimbare, cu ținte ambițioase fixate prin Green Deal, obiectivele ”Fit for 55” etc. În acest context, pe ce nișe ar putea miza Galațiul?

- Sunt mai multe oportunități de investiții în perioada următoare pe ceea ce înseamnă tehnologiile inovative. Ele reprezintă trendul în investiții, nu doar în Europa, ci și în lume. În ceea ce privește Galațiul, pot să vă dau drept exemplu proiectul în valoare de 32 de milioane de euro, dezvoltat de Consiliul Județean (CJ) Galați, în parteneriat cu Primăria Galați, Combinatul Siderurgic Liberty Steel Galați, CNFR Navrom, operatorul feroviar Grampet și Universitatea "Dunărea de Jos", ce vizează producerea de ”hidrogen verde” la Galați, în cadrul inițiativei Comisiei Europene de finanțare a proiectelor de tip "Hydrogen Valley". De asemenea, o companie belgiană dorește să realizeze, în cadrul unui plan de investiții foarte amplu – 1,4 miliarde de euro – o fabrică de baterii electrice pentru industria auto. Sunt proiecte care vor pune Galațiul ”pe harta” europeană a noilor resurse de energie și a noilor tehnologii.

- Galațiul are, totuși, o rată a șomajului ridicată, economia se dezvoltă mai lent decât în alte zone ale țării. Care sunt cauzele și cum s-ar putea depăși aceste neajunsuri?

- Cauzele, sigur, le știm cu toții: o restrângere a activității industriale și o lipsă a infrastructurii care a făcut ca unele investiții să fie considerate neatractive. Știm acest lucru și ne-am concentrat pe atragerea unor fonduri suplimentare, pentru depășirea unor discrepanțe de dezvoltare economică și socială, dar s-au demarat și o serie de proiecte importante pe partea de infrastructură.

Pe partea de fonduri europene, un exemplu, pentru Galați este Planul Teritorial pentru o Tranziție Justă (PTTJ), cu o componentă financiară de aproape 400 milioane de euro - pentru care am insistat mult și în Comisia ITRE a Parlamentului European și în negocierile cu Comisia Europeană - pentru a avea o bază solidă în trecerea la o economie ”verde”, dar și de a avea un ”motor” de dezvoltare a economiei locale. Sunt bani care vor veni pentru sprijinirea marilor întreprinderi – Combinatul Liberty, SN Damen, CNFR Navrom - în faza de tranziție energetică, dar și granturi pentru IMM-urile din Galați pentru retehnologizare, formare de personal, digitalizarea activității etc. Dar există, desigur, și anvelopa financiară națională.

- Iar pe infrastructura de transport...

- Proiectele de investiții în infrastructura de transport din zona Galați – Brăila sunt cele mai mari din ultimii 50 de ani. În total, e vorba de peste trei miliarde de euro! Avem terminalul multimodal din Portul Galați, cu cele patru componente ale sale, care va transforma Galațiul în principalul nod de transport pentru relația Asia – Europa Centrală. Modelul pe care dorim să-l replicăm la Galați este cel al portului Duisburg, din Germania, alături de care s-a și lucrat în realizarea acestui proiect.

De asemenea, avem partea de transport rutier. Toate proiectele pe care acum le desfășurăm sunt legate de conectarea Galațiului printr-o infrastructură modernă cu restul rețelei rutiere din România, fie că e vorba de conectarea cu viitoarea Autostradă a Moldovei (A7), de drumul expres TransRegio Galați- Brăila - Slobozia - Drajna – Autostrada Soarelui (A2), de modernizarea DN 25 de la Galați la Hanu Conachi și traversarea Siretului de la Nănești și conexiunea spre Focșani, de centura Galațiului care va asigura o conexiune mai facilă cu zona industrială și gestionarea traficului greu. Vom avea, desigur, în zona Galați – Brăila și podul peste Dunăre, dar și aeroportul. Sunt proiecte de importanță națională, care marchează faptul că zona aceasta, Galați – Brăila, devine o zonă strategică, de dezvoltare economică pentru România.

- V-ați implicat în multe dintre aceste proiecte. Cum evaluați stadiul lor de derulare?

- Împreună cu președintele CJ Galați, Costel Fotea, și cu primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, urmărim și urmăresc zilnic care este stadiul, care sunt eventualele probleme, dacă există întârzieri, dacă da - unde sunt și cine ar trebui să rezolve aceste chestiuni, pentru ca proiectele acestea să fie realizate.

- Nu-i cam greu să le urmăriți de la Strasbourg sau de la Bruxelles?

- Din fericire, avem mijloace de comunicație care sunt și moderne, am și doi oameni – dl Fotea și dl Pucheanu – care se și pricep și-mi solicită sprijinul doar atunci când o problemă nu se poate rezolva la nivel local.

- Și fizic? Înțeleg că participați la unele întâlniri...

- Fizic, mă duc inclusiv la întâlniri la Guvernul României, ori de câte ori este nevoie, dacă apare vreo sincopă sau dacă este o chestiune care necesită intervenția imediată a Guvernului. Spun asta pentru că proiectele de felul celor de care am amintit sunt importante și pentru Guvernul României, nu doar pentru Galați.

- Merge mai bine și colaborarea cu Brăila...

- Parteneriatul cu Brăila este un lucru extrem de important, care este în beneficiul ambelor județe. Zona Galați – Brăila reprezintă, după cum se știe, a doua aglomerare urbană după București! Și atât eu, cât și dl Mihai Tudose – suntem colegi și în Parlamentul European - am spus că orice proiect al Brăilei este important pentru Galați și orice proiect al Galațiului este important pentru Brăila, pentru că de ele beneficiază întreaga comunitate din această zonă. Localizarea unor astfel de proiecte nu mai este un factor de separație.

- Nu s-a găsit nimeni să pună bețe în roate acestei colaborări?

- În PSD, în niciun caz. Inclusiv parlamentarii lucrează împreună, ca o echipă, cei din Brăila și cei din Galați, pentru a realiza proiectele acestea și a ne asigura că nu există niciun obstacol. Dacă alții se bucură sau nu, îmi este greu să fac o evaluare. Dar probabil doar cei care se tem că am putea realiza toate aceste proiecte, și repede, și bine, și arătând că se poate, ar putea să fie ușor îngrijorați. Dar îngrijorarea lor e plăcerea mea....

- Există, totuși, o problemă europeană ce nu și-a găsit o rezolvare: aderarea la Spațiul Schengen. Avem șanse să tranșăm această chestiune în cursul acestui an?

- Șanse există și am mari speranțe că președinția spaniolă, care începe la 1 iulie, a Uniunii Europene – guvernul spaniol și premierul Pedro Sanchez fiind niște prieteni ai României – va întreprinde pași foarte puternici pentru a convinge Austria să-și ridice aceste rezerve în privința aderării României în Spațiul Schengen. În mod cert, poziția Austriei este total nejustificată! Eu n-am crezut că Austria va îndrăzni, în disprețul tuturor regulilor și al cutumei de comportament în UE, să aibă o asemenea poziție! În plus, e vorba și de credibilitatea și valorile Uniunii Europene în ansamblul ei, din acest motiv și reacțiile Comisiei Europene, ale Parlamentului European au fost atât de clare și tranșante în favoarea României. Desigur, momentul oportun pentru a tranșa această chestiune ar fi fost decembrie 2022. Dar eu rămân optimist și cred că această nedreptate va fi reparată.

- Ce pierderi are România/Galațiul prin neincluderea în Schengen?

- Mari, uriașe! Sunt unele directe, pe care le știm: timpii petrecuți în vamă de pasageri sau camioanele care transportă marfă, până la chestiuni care nu sunt cuantificabile. Dar, de exemplu, cine poate să spună câte investiții s-au pierdut pentru că România, Galațiul, au fost în afara Spațiului Schengen, deci, la modul practic, ”în afara” Uniunii Europene? Cum să-ți faci un plan de afaceri când nu știi dacă un camion cu marfă stă la frontiera cu Ungaria o jumătate de oră sau trei zile! Apartenența României la Spațiul Schengen ar face Galațiul mult mai atractiv. Și gândiți-vă doar la aeroportul ce urmează să-l realizăm. Un aeroport care ar fi în Spațiul Schengen înseamnă un aeroport în care te duci, călătorești, fără să ai nevoie de control de pașapoarte, cu o circulație rapidă a mărfurilor. Psihologic, ar însemna că suntem pe deplin în Uniunea Europeană, iar acest lucru contează și pentru investitori.

- Războiul din Ucraina a afectat competitivitatea sectorului industrial. Prin ce mecanisme europene s-ar putea readuce echilibrul pe piață?

- Ceea ce am discutat la Comisia Europeană, iar comisarul pentru Energie, Kadri Simson, mi-a și garantat, este că se vor introduce mecanisme de control al volatilității prețurilor la energia electrică și la gaze. Unele s-au și introdus deja, precum acel sistem de ”price capping” (plafonare a prețurilor – n.r.), aplicat inclusiv în România, pentru a avea o predictibilitate a prețurilor și o competitivitate europeană bazată pe predictibilitate. Pentru că nimeni nu poate să-și facă un plan de afaceri când prețurile fluctuează de la o zi la alta, mai ales în condițiile în care ponderea consumului de energie în costul total este foarte mare, cum e cazul în siderurgie, care este un sector energointensiv prin definiție. 80 la sută din inflația de astăzi este din cauza volatilității și a fluctuațiilor uriașe ale acestor prețuri la energie electrică și la gaze! Acum CE introduce și așa-numitul ”New Electricity Market Design”, adică un nou model de funcționare a pieței de energie, care va aduce mai multă transparență și predictibilitate în stabilirea prețurilor. De asemenea, astfel vor fi limitate operațiunile speculative care au dus la profituri în buzunarele unora și la o presiune uriașă pe umerii celor care sunt în industrie, în servicii și ai oamenilor care au fost puși în situația că trebuie să-și plătească factura în fiecare zi, fără să știe ce facturi mai vin și luna viitoare și cât de mari vor fi.

- Apropo de acest lucru, prețurile la energie au mai scăzut, totuși facturile au rămas mari în raport cu anii trecuți. Se poate veni în viitor cu noi forme de sprijin?

- Da, este chiar o obligație. În REPowerEU – România are la dispoziție 1,4 miliarde de euro prin acest program - există obligativitatea ca fiecare stat membru să aloce o sumă consistentă pentru sprijinirea persoanelor cu venituri mici, care au nevoie de sprijin pentru plata facturilor. De asemenea, în acest plan ar trebui să vedem și măsuri active de stimulare a creșterii eficienței energetice a clădirilor, de folosire a unor sisteme de energie regenerabilă care, în ultimă instanță, înseamnă facturi mai mici. Pentru aceasta trebuie stabilită suma de grant care este acordată, în funcție de categoriile de venituri. Această reducere a consumului de energie înseamnă inclusiv o reducere a emisiilor de carbon pentru toată țara. Și este și acesta un obiectiv care este obligatoriu și pentru România. Prin urmare, și atunci când vorbim de eficiența energetică, dar și de scăderea facturilor nu vorbim de obiective opționale, ci de obligații.

Notă: Acest material a fost realizat ca urmare a unei vizite de documentare la Parlamentul European, la Strasbourg, la invitația Directoratului Media al instituției europene.

 

Obiective avem, dar unele programe sunt în întârziere

România și-a fixat o serie de ținte în contextul transformărilor induse de trecerea la o economie verde la nivel european, precum reducerea emisiilor de carbon, creșterea eficienței energetice, multiplicarea surselor de energie regenerabilă, o industrie și transporturi mai puțin poluante etc.

În același timp, multe dintre programele care ar trebui să funcționeze la nivel național încă nu au fost adoptate, ceea ce face ca România să riște să intre în întârzieri.

”De exemplu, REPower EU a intrat în funcțiune la 1 martie, dar suntem trecuți de mijlocul acestei luni și nu avem încă programul adoptat. De asemenea, ar trebui să fie stabilite obiectivele de finanțare ale României pentru Fondul de Modernizare, unde suma este mare, peste 10 miliarde de euro. Aici rolul principal îl au Ministerul Energiei și Ministerul Fondurilor Europene. Ambele trebuie «să facă azi» toate aceste lucruri - adoptarea proiectelor, programelor, lansarea apelurilor și punerea la dispoziție a banilor necesari pentru ca aceste proiecte să poată fi implementate cât mai repede”, avertizează europarlamentarul Dan Nica.

 

Ajutor pentru sectoarele energointensive

Acolo unde competitivitatea unor sectoare economice este pusă în pericol, din cauza prețurilor la energie, o parte din costuri ar trebui compensate prin scheme de fonduri europene sau de la bugetul de stat, susține europarlamentarul Dan Nica: ”Avem, de exemplu, Combinatul de la Galați. Dacă nu-i compensezi o parte a creșterii costurilor cu energia, cu certificatele de CO2, care au depășit limitele de predictibilitate acceptabile la nivel UE, Combinatul va fi afectat de o scădere a competitivității. Și cu greu va putea concura cu importurile de oțel din Turcia, de exemplu. Galațiul este un exemplu, dar exemple pot fi și Alro Slatina, fabricile de ciment, fabricile de producere a îngrășămintelor chimice. Sunt sectoare energointensive, definite ca tare la nivelul Uniunii Europene, și multe state au dat deja aceste ajutoare de stat. România încă nu... Dar probabil că în perioada imediat următoare Guvernul României va considera că este bine să dăm un ajutor de stat ca să sprijinim aceste industrii să existe în continuare, să avem locuri de muncă și producție în România”.

 

 

Citit 12711 ori Ultima modificare Joi, 30 Martie 2023 15:41