Cum se circulă în Galați, județul în care sunt, oficial, peste 230.000 de vehicule? Cum ne putem împărți aceleași drumuri ca pietoni și șoferi, fără să ne punem în pericol? În ultimii 20 de ani, numărul vehiculelor și cel al șoferilor a crescut de patru ori în Galați. Șoferii sunt și ei acum peste 200.000. Din păcate, nu am ținut pasul la capitolul dezvoltare și nici la conduita individuală, iar asta se vede în statisticile care ne plasează în primele zece județe din țară cu cele mai multe accidente grave. Despre cauze, ponderea acestora și cum pot fi ele controlate, despre soluții și noi provocări, a venit să ne vorbească șeful Serviciului Poliției Rutiere Galați, dl. cms. șef Bogdan Carp.
- Cu aceeași infrastructură, în condițiile în care drumurile sunt aceleași și în cel mai fericit caz doar îmbunătățite, cum am încheiat anul trecut și cum am început anul acesta, din punct de vedere al evenimentelor rutiere?
- O evoluție pozitivă ar însemna să se reducă spre minim numărul accidentelor rutiere. Am trecut de la perioada de dinainte de pandemie, când numărul accidentelor rutiere și al persoanelor decedate era foarte mare, la perioada în care traficul a fost limitat sau chiar interzis, acest aspect reflectându-se și în statisticile noastre. În anul 2021 au fost cele mai puține accidente, ca număr: 143 de accidente grave tot anul. Un număr mic, dacă îl comparăm cu 2017-2018, când aveam peste 250. Anul trecut am înregistrat cel mai mic număr de persoane decedate din județul Galați din ultimii zece ani. Au fost 35 de decedați, față de 49 în 2021. În schimb, anul acesta nu vine cu vești foarte bune, pentru că în primele nouă luni avem deja 116 accidente grave, 36 de persoane decedate și 92 de persoane rănite grav. Obiectivul nostru este să scădem acest număr, dar e nevoie ca această scădere să fie generată de mai mulți factori: sistematizare, educație, mult mai multe activități care trebuie să se desfășoare într-un sistem integrat. Numărul accidentelor nu este în creștere mare, însă crește gravitatea consecințelor. Este un aspect care nu poate fi anticipat, pentru că este dat direct de suma regulilor de circulație încălcate. Dacă ar fi să ne comparăm cu celelalte județe, ne aflăm undeva în primele șase-opt județe din țară ca număr de accidente, pe locul opt-zece ca persoane decedate. Trebuie să ținem cont și de faptul că suntem un județ mare, nu ne putem compara cu județe mici, cu populație scăzută.
- Există o perpetuare a cauzelor, cel puțin la nivelul Galațiului, care duc la acest trend, de cele mai multe ori crescător. Care ar fi acesta și de ce nu pot fi ele prevenite?- Vina pietonilor este principala cauză a producerii celor mai multe accidente rutiere. Niciodată nu a fost o altă cauză principală. Cu toate acestea, observăm că în ultimii ani, respectiv din 2017 încoace, începe să scadă ca procentaj. De la circa 30 la sută, am ajuns, în 2022, la 21 la sută. Vorbim de numărul accidentelor grave care au avut această cauză. Mai sunt încă 15 la sută, tot în 2022, produse din vina bicicliștilor. Per total, circa 35 la sută din totalul accidentelor grave și mortale sunt generate de indisciplină. Este un procent mare, pentru că e unul dintre cei, să spunem, doi participanți la trafic implicați, celălalt fiind conducătorul auto. E o cauză pe care o putem combate prin două metode: cea sancționatorie, care nu de fiecare dată își atinge scopul, și cea preventivă. Aici nu se poate marja pe o pregătire suplimentară, ci doar pe o conștientizare. Nu există oră de educație rutieră obligatorie sau permis pentru a traversa strada, așa cum pe un conducător auto îl mai poți pregăti suplimentar, teoretic sau practic.
- Pietonul se consideră cumva ”protejat” de faptul că are drepturi pe stradă. Ne referim la săritul pe trecere, dintre mașini parcate discutabil, în condiții de vizibilitate redusă sau traversatul prin locuri nepermise. Ce se întâmplă în cazul unui accident, în care pietonul are vina principală, mizând prea mult pe drepturile sale sau pe noroc și făcând abstracție de restul factorilor?
- Ca obligații ale pietonilor, există cadrul legal, respectiv OUG 195/2002 - Codul Rutier. ”Pietonii surprinși și accidentați ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea roșie a semaforului destinat acestora sau a respectării altor obligații stabilite de normele rutiere, poartă întreaga răspundere a accidentării lor, în condițiile în care conducătorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulația pe acel sector”.
Citește și Pietonul nu este „Dumnezeu” pe „zebră”. Reguli pentru traversarea în siguranță
Pe scurt: în situația producerii unui accident rutier se stabilește cu ocazia cercetării la fața locului o primă vinovăție, însă, în foarte multe situații, organul de cercetare penală poate solicita sau dispune efectuarea unei expertize judiciare în legătură cu mecanismul producerii accidentului rutier. Sunt foarte multe expertize în urma cărora, chiar dacă vina principală a fost a pietonului, care a traversat neregulamentar, a fost stabilită și o culpă în sarcina conducătorului auto. De cele mai multe ori se stabilește o depășire a limitei legale de viteză, care, dacă ar fi respectată, ar fi putut permite, în cazul unei traversări neregulamentare, evitarea coliziunii dintre mașină și pieton. Este discutabilă și această impresie că numai pietonul este vinovat, însă putem afirma că în cazul unei traversări neregulamentare este vinovatul principal. Au existat situații în care s-a stabilit culpa exclusivă a pietonului.
Pe de altă parte, nu putem vorbi de o diferențiere a regulilor de circulație pentru pietoni din mediul urban și mediul rural. În urban, sunt marcate mult mai bine trecerile de pietoni, precum și zonele destinate deplasării acestora. Tocmai de aceea, majoritatea accidentelor grave generate de pietoni nu se produc în mediul urban, ci în medul rural, unde nu există o infrastructură suficientă și nici nu sunt respectate regulile de circulație privind deplasarea pietonilor pe drumuri fără trotuare ori cu marcaje pietonale suficiente. În ceea ce privește iluminatul public și semnalizarea rutieră, putem observa că, cel puțin în municipiul Galați, s-au făcut eforturi consistente pentru amenajarea acestora. Vedem inclusiv tot mai multe treceri de pietoni iluminate suplimentar. Începând cu anul viitor, e o modificare a OUG 195 prin care toate trecerile de pietoni din zonele extraurbane care sunt amenajate acum sau vor fi amenajate pe viitor vor trebui să fie iluminate.
- Sunt suficiente treceri de pietoni în extraurban? Nu doar în mediul rural, în localități, ci și pe DN-uri. Sunt situații în care se invocă, pe bună dreptate, lipsa marcajelor și a infrastructurii care să asigure deplasarea în siguranță a pietonilor.
- Nu sunt suficiente trecerile de pietoni sub nicio formă, trebuie făcută o analiză la nivelul fiecărui UAT. Fiecare localitate trebuie să își analizeze nevoile de trafic, pentru că ele sunt dinamice. Condițiile de trafic care erau acum zece ani nu mai sunt acum. Administratorul drumului public este principalul responsabil cu propunerea și cu sistematizarea rutieră, sub rezerva că toate propunerile trebuie să fie avizate și de Poliția Rutieră, pentru a nu fi situații de genul celor cu treceri de pietoni cu stâlpi de electricitate în mijloc sau alte aspecte care sunt de nelegalitate. Poliția Rutieră nu se pronunță asupra oportunității înființării unei treceri de pietoni, ci asupra legalității. Într-adevăr, dacă noi observăm că acea sistematizare poate genera accidente rutiere grave putem solicita desființarea ei. Însă nici noi nu putem să cunoaștem realitatea socială din fiecare comună. Acolo unde sunt separatoare de sensuri, soluția o constituie pasarelele. Într-adevăr, vor veni specialiști care vor spune că sunt costuri mari, însă vorbim de un termen îndelungat de folosință și, dacă salvăm o singură viață, înseamnă că și-a justificat costurile. Aspectele legate de costuri nu pot fi luate în calcul atunci când vorbim de siguranța rutieră.
- Suntem un județ cu multe puncte roșii privind producerea de evenimente rutiere. Din fericire, nu ”excelăm” la evenimente rutiere grave produse de șoferi sub influența alcoolului sau a substanțelor. Dar, cu toate acestea, sunt zilnic depistați în trafic conducători auto care nu ar trebui să fie la volan...
- Acum câțiva ani, Galațiul a fost printre primele județe din țară care a aplicat măsuri de reținere a unor conducători auto care au fost depistați sub influența băuturilor alcoolice, cazuri în care aparatul Drager a arătat valori de peste 3 la mie. Galațiul are un specific față de alte județe. Noi mediatizăm zilnic conducătorii auto care au fost depistați sub influența alcoolului, iar lumea ar trebui să conștientizeze că se aplică condamnări, e drept până acum mai mult cu suspendare, precum și anularea permisului de conducere.
În fiecare lună, mergem cu Serviciul de Probațiune la cei care au fost depistați sub influența alcoolului sau fără permis sau care au refuzat prelevarea de probe biologice și discutăm cu ei. Nu există niciunul care să spună că e plăcut prin ce a trecut și să nu regrete anii din viață pierduți cu astfel de situații. Asta în ciuda faptului că la momentul depistării s-au simțit nedreptățiți, sub motivarea că ”n-am omorât pe nimeni”. E adevărat că sunt și recidiviști și ne dorim ca legislația să se înăsprească pentru acești conducători auto.
- De câțiva ani, întâlnim în stradă nu doar filtre de la Poliția Rutieră care acționează pe linie de Circulație. Și polițiștii de la secții, și cei de la posturi au astfel de competențe. Cât de eficientă este această ”dublare” în acțiunile de prevenire și sancționare?
- În 2022, în județul Galați, au fost testați cu aparatul Drager 36.656 de conducători auto. Dintre aceștia, o parte au fost testați de Poliția Rutieră, o parte de colegii de la Ordine Publică. Poliția Rutieră este compusă dintr-un număr relativ mic de polițiști, care a rămas același din anii 2000, când aveam de monitorizat 50.000 de autovehicule. Nu e niciun secret. Nici 80 de polițiști rutieri nu suntem, cu tot cu ofițeri și cu șefi, la nivelul întregului județ și pentru a suplini această lipsă de personal, am solicitat colegilor de la Ordine Publică să desfășoare activități pe linie rutieră. Foarte mulți gălățeni care sunt opriți în trafic de aceste echipaje vin și întreabă dacă au voie să îi oprească de la post sau de la secție. Da, au voie, pentru că înainte de a desfășura activități în stradă, urmează un curs de instruire și promovează un examen și abia după aceea pot aplica sancțiuni la regimul rutier. Pot constata toate genurile de contravenții și infracțiuni.
Ca să argumentăm sprijinul colegilor de la Ordine Publică, subliniem că structurile de Poliție Rutieră au reținut anul trecut 617 permise de conducere pentru consum de alcool în limita contravenției. Pe lângă acestea, am mai avut 224 de infracțiuni privind consumul de alcool, adică aparatul Drager a arătat o valoare de peste 0,40 la mie în aerul expirat și în sânge a rezultat o valoare de peste 0,80. În ceea ce privește activitatea structurilor de ordine publică, la nivelul Poliției Municipiului Galați avem 81 de permise reținute pentru alcool ca și contravenție și 74 de infracțiuni. La Tecuci, avem 29 de permise reținute la contravenții și 26 de infracțiuni, la Tg. Bujor 17 permise reținute la contravenție și 16 infracțiuni, iar la Berești, zece permise reținute și cinci infracțiuni.
- Pe lângă alcool, apar droguri noi în fiecare zi, la fel și tentațiile în rândul șoferilor. Cum faceți față?
- Noi deținem la nivelul județului zece aparate Drugtest, repartizate inclusiv la Tg. Bujor, la Liești și la Tecuci. Anul trecut am avut testate 999 de persoane. Dintre acestea, 85 au fost pozitive, adică au consumat unul sau mai multe tipuri de droguri. Anul acesta, însă, numai cu ce s-a constatat în ultimele trei luni, o să depășim cifrele de anul trecut. Cauzele sunt variate. Gândiți-vă în primul rând la captura impresionantă a colegilor de la BCCO, cu acel drog de tip Cristal. Apar noi tipuri de droguri, noi provocări. Anul acesta, numai în primele șase luni, avem 391 de persoane testate și 36 de infracțiuni. Cifrele arată doar un procent din realitate, pentru că nu putem fizic să punem câte un polițist la fiecare colț de stradă, să testeze tot. De aceea încercăm să testăm prin sondaj, vinerea, sâmbăta, când e un aflux de conducători auto în zone aglomerate. Marțea sau miercurea, după orele 22,00, nu mai e nimeni pe stradă.
- Majoritatea celor care conduc sub influența drogurilor sunt tineri. Cum explică ei faptul că se urcă la volan după ce comit deja un act la limita legalității, prin consumarea acestor substanțe până la urmă interzise?
- Este o diferență între cei care consumă alcool și cei care consumă droguri. Drogurile pot rămâne în organism până la trei luni. Sunt foarte puține situațiile în care conducătorul auto a consumat cu puțin timp înainte. Drogurile nu se elimină la fel de ușor ca alcoolul și nici efectul lor nu trece atât de repede. Au fost situații în care conducătorii auto au spus că au fost la Amsterdam si acolo era legal să consume un anumit tip de drog și nu se consideră vinovați. Da, dar legislația din România prevede altceva. Prima fază, depistarea substanței, apoi Medicina Legală ne spune pe probe biologice dacă conducătorul auto era sau nu sub influența substanțelor psihoactive. Dacă nu era, se dispune clasarea dosarului. Deja sunt multe condamnări cu suspendare în rândul conducătorilor auto trimiși în judecată pentru consum de droguri, chiar dacă nu au produs evenimente rutiere. Pentru cine consumă droguri în afara țării sau în zonele unde sunt legal permise, avertismentul este să nu se urce la volan în România decât dacă sunt sută la sută siguri că efectul drogului a trecut sau, mai bine, să nu consume! Efectele drogurilor sunt imprevizibile si individuale.
- Tocmai pentru aceste categorii de șoferi depistați pozitivi doar la testarea cu Drugtestul, Codul Rutier a suferit niște modificări la regimul recuperării permisului de conducere.
- Noi întocmim dosarele penale pentru conducere sub influența substanțelor psihoactive în baza unor teste preliminare, acelea cu aparatul Drugtest. În momentul în care aparatul dă informații cu privire la prezența unei substanțe în organism, obligativitatea este să recolteze probe biologice de sânge și urină. În urma acestei analize, se emite un document, de către Medicina Legală, din care rezultă dacă conducătorul auto consumase sau nu aceste substanțe. Au fost situații în care anumite medicamente sau substanțe au dat niște teste fals pozitive. În situația în care Medicina Legală emite un buletin de analiză din care rezultă că sunt absente substanțele psihoactive din sânge, nu se mai așteaptă finalizarea dosarului penal, care poate dura luni sau chiar ani, ci se restituie permisul de conducere. Trebuie spus totuși că tipul de aparat folosit în județul Galați, respectiv Drager, are cel mai înalt nivel de precizie dintre aparatele folosite în acest moment la noi în țară, rata de eroare fiind una destul de redusă.
- Pe lângă conduită, educație, prevenție, chestiuni care trebuie să vină din partea participanților la trafic și sau a poliției, cum stăm la capitolul infrastructură?
- Atâta timp cât nu se vor lua măsuri de restricționare a numărului de autovehicule pe anumite zone, nu vom putea asigura fluența. Nu există o soluție miraculoasă în afara restricționării accesului vehiculelor pe anumite zone. Într-adevăr, existența unor drumuri de acces suplimentare scade presiunea pe traficul din oraș. Dacă ar fi să avem o proiecție în legătură cu proiectele care sunt în desfășurare la nivelul județului Galați, respectiv centura mare, care va lega Vama Giurgiulești, Braniștea, Traian, care va continua la patru benzi către Fundeni și la patru benzi către Brăila, gândiți-vă că traficul greu nu ar mai avea nevoie să intre în oraș. Aceste investiții trebuie coroborate cu limitarea accesului în anumite zone. Dacă crește numărul de autovehicule, e normal să mai facem o bandă de circulație, dărâmând eventual case, sau încercăm să le limităm? O altă variantă ar fi o îmbunătățire a transportului în comun, astfel ca populația să fie încurajată să-l folosească. Aici putem adăuga pistele pentru bicicliști și trotinete, plus parcări în zonele limitrofe, astfel ca cetățenii care vin din exterior să își poată lăsa mașina la intrarea în oraș și să aibă certitudinea că au la îndemână transportul necesar în oraș pentru a ajunge unde doresc. Dacă noi ne limităm în a mai asfalta câte o stradă, nu vom găsi soluții reale pentru îmbunătățirea traficului. În marile aglomerări urbane se folosește autovehiculul personal doar pentru deplasările de weekend, nu în cele de zi cu zi. La noi e invers.
- Dincolo de logistică, este importantă și resursa umană. Poate Poliția să facă mai mult? Mai este tentantă meseria de polițist rutier?
- Întotdeauna este loc de mai mult și mai bine. În privința resursei umane, avem deficit de personal față de anii anteriori, când schema era plină. Deficitul este cauzat de faptul că foarte mulți colegi s-au pensionat, dar se păstrează în limitele celorlalte formațiuni și ale IPJ în ansamblu. Schimbările în îmbunătățirea resursei umane nu se pot produce de pe o zi pe alta. Polițistul rutier necesită o pregătire suplimentară, are nevoie de anumite atestate, de anumite certificări pentru a-și desfășura activitatea. E greu când intri cu o generație nouă de polițiști, dar nu putem să nu ne implicăm pentru a le asigura o tranziție ușoară în învățarea acestei meserii. Poliția nu se învață dintr-o carte.
"SPOT ON la Viaţa liberă - Galaţiul sub reflector" este un produs "Viața liberă", realizat cu sprijinul Express Tv. Înregistrarea acestei discuții va fi difuzată, luni, 9 octombrie, începând de la ora 20,00, ulterior putând fi văzută și pe canalul YouTube al postului.
