* Justiţia românească este subfinanţată şi din cauza salariilor * România se află pe unul din primele locuri în ceea ce priveşte proporţia bugetului destinată cheltuielilor cu personalul *
După ce în România, timp de o lună de zile, activitatea judecătorească a fost mai mult suspendată decât normală, s-a semnat, la un moment dat, un document care reprezintă principiile celebrului „Pact pentru justiţie”. Acest Pact a fost promis de Ministerul Justiţiei, şi, la semnarea principiilor care vor sta la baza întocmirii lui, activitatea din instanţe a fost reluată.
Dar, în România, nimic nu se face până nu se întocmesc mai multe rapoarte, cercetări şi alte analize. Şi în cazul „Pactului pentru justiţie” au început analizele, şi normal, rapoartele.
Primul astfel de raport, pentru că mai mult ca sigur vor urma şi altele, a fost întocmit de Comisia Specială Parlamentară, şi poartă numele de „Situaţia financiară a justiţiei între 2006 şi 2009”.
Bugetul Ministerului de Justiţie este împărţit între mai multe categorii de ordonatori de credite, printre care şi instanţele de judecată.
Trebuie menţionat faptul că fondurile bugetare alocate Ministerului Justiţiei sunt îndreptate către instanţele judecătoreşti în proporţie de cel mult 60 la sută, restul finanţând aparatul propriu şi celelalte instituţii subordonate financiar, astfel încât finanţarea MJ nu reprezintă niciodată gradul real de finanţare a instanţelor.
Pe ce se cheltuie cel mai mult
În primul raport realizat în vederea întocmirii pactului pentru justiţie se face referire la principala cheltuială din justiţie. Ponderea majoritară a cheltuielilor curţilor de apel (care sunt ordonatori principali de credite pentru tribunalele şi judecătoriile arondate) o reprezintă bugetul cu cheltuielile de personal (85 la sută), în timp ce cheltuielile pentru funcţionarea propriu-zisă a instanţelor, atât în ce priveşte întreţinerea clădirilor, cât şi în ce priveşte asigurarea funcţionării actului de judecată, reprezintă doar 10% din totalul cheltuielilor.
Restul banilor, adică 5 la sută din bugetele instanţelor se împart astfel: 4 la sută investiţii şi 1 la sută alte cheltuieli.
Şi, cu 85 la sută viraţi din buget în buzunarul magistraţilor şi personalului auxiliar, ne mai mirăm de ce se plâng conducerile instanţelor româneşti de subfinanţarea justiţiei.
Cu toate acestea, sunt instanţe în ţară, printre care şi Curtea de Apel Galaţi, cu 10 instanţe arondate, care au reuşit să se descurce cu banii care li s-au alocat, fără a face datorii. În legătură cu acest aspect, Comisia parlamentară susţine că: „deşi repartizarea creditelor bugetare s-a realizat uniform, se observă că unele curţi de apel (n.r. Curtea de Apel Alba, Curtea de Apel Braşov şi Curtea de Apel Galaţi) au utilizat creditele bugetare în mod eficient”.
Cum stăm la nivel european
Cu doar trei instanţe fără datorii, în ţara noastră principala problemă din justiţie este suma prea mare alocată plăţii salariale. În România este depăşită cu mult media cheltuielilor cu salariile din bugetul total alocat instanţelor, care în 2006, potrivit cercetărilor Comisiei europeane pentru eficienţa justiţiei (CEPEJ), era de 65%.
Cu toate acestea, 27 de ţări din cele 36 ale studiului consacrau mai mult de 60% din bugetul lor cheltuielilor cu personalul. Chiar aşa fiind, România se află pe unul din primele locuri în ce priveşte proporţia din buget destinată cheltuielilor cu personalul.
În 2006, România se afla pe locul 29 din cele 36 de ţări cuprinse în cercetarea CEPEJ Sistemele Judiciare Europene: Eficienţa şi calitatea justiţiei în ce priveşte bugetul public alocat tuturor instanţelor pe cap de locuitor.
În 2004, potrivit aceleiaşi surse, România se afla pe locul 33 din 36 de ţări, cu 5,4 euro.
După cum se observă investiţia statului în justiţie/cap de locuitor în 2009 a coborât, după doi ani de creştere, sub valoarea din 2006.
Acestea sunt primele date legate de finanţarea justiţiei din România, dar, cu siguranţă, astfel de rapoarte şi de analize vor mai apărea în curând. Nu de alta, dar e un sistem sigur de amânare a luării unei decizii în ceea ce priveşte mult promisul pact.
Şi să nu uităm că vin alegerile, judecătorii au decis că se vor întruni în adunări generale abia la începutul lui decembrie pentru a decide dacă vor mai protesta sau nu, aşa că nimeni nu se grăbeşte pentru „Pactul din justiţie”.
Foto: Mediafax
