Modificarea Codului penal a fost adoptată, miercuri, în Camera Deputaţilor, cu ajutorul voturilor favorabile ale unui deputat PMP şi nouă deputaţi de la grupul minorităţilor naţionale. Camera Deputaţilor era for decizional, astfel că, după adoptarea proiectului, modificările aduse Codului penal vor pleca, teoretic, spre preşedintele Klaus Iohannis, spre promulgare. Spunem teoretic, pentru că opoziţia a anunţat deja că va ataca modificările la Curtea Constituţională.
Votul din Parlament nu a ţinut, din păcate, cont de părerile procurorilor de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) sau ale celor de la Parchetul General, care au trimis puncte de vedere care arată clar că, prin aceste modificări, munca lor va fi mult îngreunată, iar sute de dosare se vor închide.
Cel mai mare impact asupra muncii procurorilor îl va avea modificarea ce vizează art. 297 din Codul penal, privind infracţiunea de abuz în serviciu.
Adoptarea propunerii formulate de Ministerul Justiţiei ar avea ca efect dezincriminarea unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancţionate de legea penală, astfel că procurorii vor fi obligaţi să închidă numeroase dosare ca urmare a intervenirii prescripţiei.
Conform procurorilor DNA, infracţiunea de abuz în serviciu ar urma să fie definită ca "fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv, un folos patrimonial şi prin aceasta cauzează o pagubă, certă şi efectivă, mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, vătămare constatată în mod definitiv prin act al organului competent, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau cu amendă".
Asta în condiţiile în care, în prezent, abuzul în serviciu este definit drept "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos (adică îndeplineşte prin încălcarea legii - conf. Deciziei 405/2016 a CCR) şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".
Sute de dosare se vor închide
Astfel, pentru a putea trage la răspunde pe cineva, fapta trebuie să fie săvârşită în scopul obţinerii unui folos de către funcţionarul public sau de o persoană apropiată acestuia, ceea ce restrânge extrem de mult domeniul de aplicare a infracţiunii.
"În cursul anului 2017, Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus trimiterea în judecată a unor inculpaţi pentru săvârşirea a 215 infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice. Din analiza preliminară a acestor cauze, realizată până în acest moment, nu a fost identificat niciun dosar în care autorul să fi urmărit obţinerea unui folos personal", arată DNA.
Asta înseamnă că în toate aceste dosare ar urma să fie dispusă achitarea, iar procurorii care au în lucru astfel de dosare vor fi obligaţi să emită ordonanţe de clasare, indiferent de cuantumul prejudiciului.
"Spre exemplu, fapta funcţionarului public care atribuie în mod nelegal unui prieten sau unui coleg de partid un contract de achiziţie publică supraevaluat ori dispune restituirea nelegală a unui imobil nu va mai fi incriminată, chiar dacă funcţionarul acţionează cu intenţia de a încălca legea şi chiar dacă aceste fapte pot produce consecinţe de zeci sau sute de milioane de euro bugetului, aşa cum există numeroase exemple în practica judiciară", mai arată DNA.
Prejudiciul, stabilit de organul competent
O altă modificare adoptată de parlamentari stabileşte că prejudiciul trebuie constatat în mod definitiv prin act al organului competent, ceea ce restrânge şi mai mult sfera potenţială de aplicare a infracţiunii.
"Prin introducerea unei asemenea condiţii în conţinutul infracţiunii se creează premisele ca efectuarea actului de justiţie să poată fi împiedicată de către persoane din afara sistemului judiciar. Spre exemplu, dacă organul de urmărire penală este sesizat că un ministru a săvârşit o faptă de abuz în serviciu, trimiterea în judecată ar fi condiţionată de existenţa unui act constatator al prejudiciului întocmit de un organ care se poate afla în subordinea sau sub influenţa acestui ministru.
Singurul organ competent să constate elemente de fapt care intră în conţinutul unei infracţiuni este instanţa de judecată. Numai judecătorul, analizând probele administrate şi făcând aplicarea legii, poate stabili în mod definitiv dacă o anumită faptă a produs sau nu un prejudiciu, iar acest raţionament nu poate fi condiţionat de existenţa unui act administrativ anterior hotărârii judecătoreşti", explică procurorii anticorupţie.
De asemenea, textul propus nu respectă cerinţele constituţionale de previzibilitate a legii, în condiţiile în care nu indică organele care ar avea competenţa să constate existenţa prejudiciilor.
Reducerea pedepselor
Totodată, dacă modificările vor intra în vigoare, prin reducerea limitelor de pedeapsă va avea ca efect reducerea semnificativă a termenelor de prescripţie a răspunderii penale, de la opt ani la cinci ani.
"Vor exista numeroase situaţii în care tragerea la răspundere penală va fi împiedicată ca urmare a intervenirii prescripţiei, atât în cauze aflate în curs de urmărire penală, cât şi pe rolul instanţelor, urmând să se înregistreze numeroase soluţii de clasare şi încetare a procesului penal", mai arată DNA.
Mii de persoane trimise în judecată
Parchetul General a subliniat dimensiunea impactului pe care îl pot avea modificările cu privire la abuzul în serviciu, furnizând date statistice, din anii trecuţi, din activitatea procurorilor. "În perioada 2014-2017, la nivelul Ministerului Public, au fost trimise în judecată 2.099 de persoane, prejudiciile cauzate prin faptele comise de către acestea fiind în sumă totală de 4.017.356.809 de lei", arată Parchetul General.
Parlamentarii au votat şi pentru abrogarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, lăsând în afara sferei incriminării penale faptele ilicite săvârşite din culpă care aduc atingere drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. "În perioada 2014-2017, au fost trimise în judecată, la nivelul Ministerului Public, pentru săvârşirea infracţiunii de neglijenţă în serviciu 233 de persoane, iar prejudiciul creat prin activitatea infracţională a fost în cuantum de 5.381.726 de lei", mai arată Parchetul General.
