„Se poate ataca o hotărâre cu contestaţie în anulare dacă aceasta vizează îndreptarea unor greşeli de fond?”, ne întreabă domnul Lică M.
Contestaţia în anulare specială este o cale de atac extraordinară, de retractare, creată de lege numai pentru remedierea unor greşeli materiale, nu şi pentru reformarea unor greşeli de fond.
Greşelile materiale trebuie apreciate în raport cu datele existente la dosarul cauzei la data pronunţării hotărârii, deoarece numai în acest mod se poate hotărî dacă dezlegarea dată recursului este sau nu rezultatul unei greşeli materiale.
Participarea la procesul civil
„În procesul civil, părţile au posibilitatea legală de a participa în mod activ la desfăşurarea judecăţii, atât prin susţinerea cât şi prin dovedirea drepturilor proprii. Pot de asemenea să combată susţinerile părţii potrivnice, dar şi să-şi exprime poziţia faţă de măsurile pe care instanţa le dispune. Cum sunt asigurate aceste drepturi legale?”, ne întreabă un cititor.
În procesul civil, părţile au posibilitatea legală de a participa în mod activ la desfăşurarea judecăţii, atât prin susţinerea şi dovedirea drepturilor proprii, cât şi prin dreptul de a combate susţinerile părţii potrivnice şi de a-şi exprima poziţia faţă de măsurile pe care instanţa le poate dispune.
Aceste drepturi legale ale participanţilor la judecată sunt asigurate prin respectarea unui principiu fundamental al procesului civil, principiul contradictorialităţii.
Pentru asigurarea contradictorialităţii în procesul civil, instanţa are obligaţia de a pune în discuţia părţilor toate aspectele de fapt şi de drept pe baza cărora va soluţiona litigiul.
Nerespectarea acestui principiu, care asigură implicit şi respectarea dreptului la apărare, este sancţionată cu nulitatea hotărârii. Noţiunea de proces echitabil presupune respectarea şi aplicarea principiului contradictorialităţii, cât şi a dreptului la apărare, iar judecătorul are îndatorirea să facă respectate şi să respecte el însuşi principiul contradictorialităţii şi celelalte principii ale procesului civil.
Donaţia valabilă
„Poate fi valabilă o donaţie în cazul în care oferta de donaţie nu este urmată de o acceptare tot în forma autentică?”, întreabă domnul Horghidan.
Oferta de donaţie, nefiind urmată de acceptarea în aceeaşi formă autentică nu valorează ca act de donaţie, dar în virtutea principiului conversiunii actului juridic, persoana îndreptăţită la măsuri reparatorii a cesionat drepturile.
Conversiunea actului juridic înseamnă considerarea manifestării de voinţă în sensul în care reprezintă un act juridic valabil, iar nu numai în sensul în care reprezintă un act juridic lovit de nulitate.
Manifestarea de voinţă este calificată astfel ca fiind echivalentă unui anumit act juridic, dând eficienţa realizării scopului urmărit, respectiv de a obţine măsuri reparatorii pentru imobilul expropriat.
