O decizie pronunţată anul trecut, pe 12 septembrie, de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îngreunează muncă anchetatorilor şi legalizează consumul de etnobotanice. Este vorba despre o decizie şocantă, care priveşte consumul de substanţe cu efect psihoactiv, denumite, de-a lungul timpului, etnobotanice.
Mai exact, judecătorii de la Curtea Supremă au decis că deţinerea de substanţe cu efect psihoactiv pentru consum propriu nu este infracţiune. Astfel, zeci de consumatori nu mai pot fi trimişi în judecată, mulţi dintre ei ajungând, în timp, traficanţi.
Încă din anul 2011, Legea 194 stabileşte cadrul legal aplicabil preparatelor, substanţelor, plantelor, ciupercilor sau combinaţiilor acestora, denumite în continuare produse susceptibile să aibă efecte psihoactive, asemănătoare celor determinate de substanţele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, plantele sau substanţele aflate sub control naţional, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare, şi instituie măsuri de prevenire, control şi combatere a consumului în vederea protejării sănătăţii populaţiei faţă de acţiunile negative ale acestora. Conform actului normativ citat, efectele psihoactive pe care le poate avea un produs, atunci când este consumat de către o persoană, sunt: stimularea sau inhibarea sistemului nervos central, având ca rezultat modificări ale funcţiilor şi proceselor psihice şi ale comportamentului ori crearea unei stări de dependenţă, fizică sau psihică.
Pe baza acestor prevederi, procurorii Direcţiilor de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) puteau dispune trimiterea în judecată atât a persoanelor care vindeau, cât şi a consumatorilor de substanţe psihoactive. DIICOT Galaţi, de exemplu, a avut, în 2017, aproximativ 200 de persoane cercetate pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de substanţe psihoactive pentru consum propriu. Acum, procurorii sunt obligaţi să claseze dosarele cu privire la consumatorii de etnobotanice, mulţi din ajungând, în timp, să comercializeze astfel de substanţe, transformându-se în traficanţi.
De la consum la trafic, un pas foarte mic
În cadrul unei dezbateri, care a avut loc la sediul cotidianului "Viaţa liberă", procurorii DIICOT Galaţi explicau că de la consum la trafic este un pas foarte mic, pe care mulţi îl fac din dorinţa de a-şi asigura, pe gratis, dozele necesare.
Aşa s-a întâmplat în cazul gălăţenilor Marcel-Romeo Diaconu, zis "Luş", Emil Răduţ, zis "Cristo", Claudiu Cristian Iftene, zis "Buculuţ", şi Ionuţ Alexandru Nenciu, care, alături de alte persoane, au ajuns inculpaţi într-un dosar instrumentat de DIICOT. Conform rechizitoriului întocmit de procurori, cei patru au decis, în mai 2018, "cu scopul de a obţine importante sume de bani din derularea de activităţi de vânzare de substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, să se asocieze şi să conlucreze în activitatea infracţională, pe toate palierele acesteia, respectiv aprovizionare, depozitare şi distribuţie către consumatorii interesaţi".
În rechizitoriul trimis instanţei de judecată se arată că cei patru aveau preocupări ilegale încă din anul 2015, fiind depistaţi de mai multe ori cu droguri asupra lor. "Pe parcursul activităţilor infracţionale desfăşurate, membrii grupării infracţionale au fost depistaţi în numeroase rânduri pe raza municipiului Galaţi deţinând importante cantităţi de substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, destinate comercializării, în unele situaţii chiar împreună cu consumatori, depistări ce au făcut obiectul a mai multor dosare penale înregistrate pe rolul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Galaţi", se arată în rechizitoriul DIICOT Galaţi.
Toate aceste dosare au fost reunite de anchetatori într-unul singur, iar în urma cercetărilor efectuate au fost depistaţi şi cei care îi aprovizionau pe consumatorii deveniţi, la rândul lor, traficanţi.
Furnizori de "vise" la plic
Astfel, procurorii DIICOT, ajutaţi de poliţiştii de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Galaţi, au stabilit că cei patru se aprovizionau de la mai multe persoane, respectiv Nick Robert Anghel, Aurel Mihăilă, Serafim Negruţ şi Mădălin Alexandru Stanciu.
"În ceea ce priveşte achiziţia substanţelor psihoactive pe care le comercializau, membrii grupării infracţionale menţionate au dezvoltat relaţii de cooperare cu mai mulţi furnizori din municipiul Galaţi, respectiv inculpaţii Anghel Nick Robert, zis "Nick", Mihăilă Aurel, zis "Taz", Negruţ Serafim şi Stanciu Mădălin Alexandru, în vederea asigurării unui flux continuu de aprovizionare, membrii grupării apelând pe rând la cei patru furnizori, în funcţie de disponibilităţile de moment ale acestora, pentru a putea achiziţiona cantităţile de substanţe psihoative necesare satisfacerii cerinţelor consumatorilor pe care îi deserveau - membrii grupării reuşind să formeze şi să gestioneze o piaţă formată dintr-un număr de peste 50 de consumatori fideli", mai reţin procurorii DIICOT.
Ceri patru furnizori erau şi ei în atenţia anchetatorilor, fiind cercetaţi în mai multe dosare penale, după ce au fost depistaţi în repetate rânduri cu droguri asupra lor.
Acetona, baza etnobotanicelor
Dornici de a-şi asigura un venit fără a depune prea mare efort, traficanţii de substanţe cu efect psihoactiv nu mai ţin cont de nimic. Anchetatorii gălăţeni au stabilit că substanţele vegetale vândute către consumatorul final erau stropite cu acetonă şi apoi ambalate în pungi de câte 0,1-0,2 grame şi vândute. "Inculpaţii Diaconu Marcel-Romeo zis "Luş", Răduţ Emil zis "Cristo" şi Iftene Claudiu Cristian zis "Buculuţ" se aprovizionau cu substanţe psihoactive de la furnizorii menţionaţi, activitate pe care o gestiona inculpatul Diaconu Marcel-Romeo, ritmul de aprovizionare fiind, în cazul inculpatului menţionat, de câte 10 grame de două, trei ori pe săptămână, din care acesta ambala ulterior un număr însemnat de doze. Substanţele psihoactive erau stropite de furnizori cu acetonă, substanţă interzisă consumului uman şi care produce efecte grave asupra sănătăţii în cazul consumului repetat", se arată în rechizitoriul DIICOT, lucru recunoscut de inculpaţii din dosar.
Conform declaraţiilor date de inculpaţi, la cele 10 grame de substanţe psihoactive cumpărate de la furnizori, tratate cu acetonă, în schimbul a 200-250 de lei, ei adăugau ceaiuri de plante şi astfel ambalau şi revindeau aproximativ 80 de doze. Ţinând cont că o doză se vinde cu preţuri ce variau între 5 şi 10 lei, profitul era chiar şi de 40 de ori mai mare.
Din dealear în dealer
În timpul cercetărilor din prezentul dosar, procurorii DIICOT au mai identificat o persoană care îi aproviziona pe cei mai sus-menţionaţi, respectiv Daniel Ionuţ Teleşev, persoană cu mai vechi preocupări infracţionale pe linia distribuirii de substanţe psihoactive, acesta fiind şi el trimis în judecată de procurorii DIICOT.
Pentru a pune capăt afacerii ilegale, procurorii DIICOT au făcut, la finalul lunii septembrie 2018, mai multe percheziţii domiciliare la toţi cei vizaţi în anchetă. În urma acestor percheziţii, anchetatorii au ridicat mai multe plicuri cu substanţe psihoactive, flacoane din plastic pline cu acetonă, cântare folosite la porţionarea drogurilor, dar şi telefoane mobile folosite în activitatea infracţională. Cea mai mare cantitate de droguri a fost ridicată de anchetatori de la Robert Anghel, acesta deţinând aproape 780 de grame de astfel de substanţe interzise.
Clasare pentru consumatori
Deşi au fost prinşi în repetate rânduri cu droguri asupra lor, Nick Robert Anghel, Emil Răduţ şi Daniel Ionuţ Teleşev au scăpat de o parte din acuzaţii după ce procurorii au constatat că substanţele găsite asupra lor erau destinate consumului propriu. Procurorii, având în vedere decizia luată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au fost nevoiţi să claseze cauza şi faţă de alte peste 20 de persoane, consumatorii care se aprovizionau de la inculpaţi. "S-a stabilit din materialul probator administrat în cauză faptul că sunt consumatori de substanţe cu efecte psihoactive, o parte fiind şi depistaţi deţinând astfel de substanţe. Având în vedere decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se va dispune clasarea cauzei cu privire la infracţiunea de efectuare neautorizată de operaţiuni cu produse susceptibile de a produce efecte psihoactive în formă continuată întrucât fapta nu există", reţin procurorii.
În aceste condiţii, procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată faţă de Marcel-Romeo Diaconu, zis "Luş", Emil Răduţ, zis "Cristo", Claudiu Cristian Iftene, zis "Buculuţ", Anghel Nick Robert, zis "Nick”, Mihăilă Aurel, zis "Taz", Negruţ Serafim şi Stanciu Mădălin Alexandru. Faţă de Ionuţ Alexandru Nenciu, anchetatorii au dispus disjungerea cauzei, în vederea continuării cercetărilor, pentru că "nu s-a reuşit identificarea locaţiei exacte în care se află susnumitul, în vederea audierii sale şi luării măsurilor legale ce se impun, din datele existente rezultând că se află pe teritoriul Marii Britanii".
Procurorii DIICOT Galaţi au trimis rechizitoriul la Tribunalul Galaţi, unde, la finalul lunii ianuarie, judecătorii au decis că Nick Robert Anghel, Aurel Mihăilă, Serafim Negruţ şi Emil Răduţ trebuie să rămână în arest preventiv. Cei patru au atacat această decizie, judecătorii de la Curtea de Apel Galaţi urmând să stabilească dacă această măsură este legală şi temeinică.
Oricum, dosarul îşi va urma cursul în instanţă, inculpaţii, o parte dintre ei având pe rol şi alte dosare pentru trafic de droguri, urmând să îşi primească pedepsele cuvenite pentru că au otrăvit zeci de tineri din Galaţi.
Peste 70 de consumatori de droguri, depistaţi de poliţiştii locali
Serviciul Intervenţie Rapidă şi Transport Valori din cadrul Poliţiei Locale Galaţi a fost angrenat, în 2018, într-un proces continuu de combatere a fenomenului contravenţional şi de prevenire a celui infracţional, conform ariei de competenţă. Şi anul trecut, prioritate au avut unităţile de învăţământ şi zonele din imediata lor apropiere, acolo unde de cele mai multe ori au fost depistate persoane care consumau substanţe psihotrope şi altele care au încălcat prevederile Legii 61/1990. În timpul activităţilor desfăşurate, au fost constatate un număr de 331 de contravenţii, iar valoarea amenzilor s-a ridicat la suma de 89.435 de lei. Totodată, poliţiştii locali din cadrul Serviciul Intervenţie Rapidă şi Transport Valori au constatat un număr de 90 de infracţiuni (substanţe interzise - 75, furt/tâlhărie - 3, conducere fără permis - 3 etc).
Peste 3.000 de oameni au ajuns la Urgenţe
Conform celor de la Agenţia Naţională Antidrog, la nivel naţional, în 2017, au fost înregistrate 3.018 cazuri de urgenţe medicale în care a fost semnalat consumul a cel puţin un drog ilicit (consum singular sau în combinaţie).
Din totalul cazurilor în care s-a raportat consum de droguri ilicite, în 36,5 la sută a fost menţionat consumul de noi substanţe psihoactive - NSP (singular sau în combinaţie), în 18,9 la sută dintre cazuri a fost consemnat consumul de canabis, iar în 8,9 la sută s-a declarat consum de opiacee (heroină, metadonă sau opiacee generic). Totodată, în trei la sută dintre cazurile înregistrate s-a raportat consum de halucinogene, în 2,3 la sută consum de stimulanţi, în 1,8 la sută consum de solvenţi volatili şi în 1,7 la sută consum de cocaină. De asemenea, în 3,5 la sută dintre cazuri a fost consemnat generic consumul de droguri, fără a se menţiona tipul substanţei consumate.
32 de oameni au murit din cauza drogurilor
Conform unui raport publicat, la sfârşitului anului trecut, de Agenţia Naţională Antidrog, în 2017, la nivel naţional, au fost înregistrate 32 de decese asociate în mod direct consumului de droguri şi 10 decese indirect asociate consumului de droguri. "În toate cele 32 de decese directe s-au efectuat examene toxicologice în vederea decelării prezenţei de produşi psihoactivi, examene făcute la Laboratorul de Toxicologie al Institutului Naţional de Medicină Legală (INML) Bucureşti", se arată în raport.
Consumatorii, din ce în ce mai tineri
Poliţiştii de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) atrag atenţia asupra faptului că vârsta celor care consumă etnobotanice scade de la an la an. "Cei care sunt ţintele consumului de etnobotanice sunt au vârste cuprinse între 14 şi 24 de ani. Consumul se extinde, din păcate, şi în mediul rural, nu doar în mediul urban", ne-a explicat, la dezbaterea care a avut loc la "Viaţa liberă", comisar şef Dănuţ Lefter, şeful BCCO Galaţi.
