Subcomisarul Geru, directorul Centrului de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil, de la Galaţi

Subcomisarul Geru, directorul Centrului de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil, de la Galaţi
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Venit la Bereşti în urmă cu 5 ani, cu gradul profesional de inspector principal, subcomisarul Dorin Geru, şeful poliţiei din acest oraş, îşi face bagajele – urmează să se întoarcă la Galaţi.

Va fi directorul Centrului de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil, instituţie aflată în structura Oficiului Român pentru Imigranţi.

Susţinând, la Bucureşti, în decembrie 2009, concursul pentru ocuparea locului de director, a fost admis. Să precizăm că asemenea centre mai există, în ţară, la Rădăuţi, în Maramureş, Timişoara şi la Bucureşti. Aşteaptă să primească ordinul de numire.

- Domnule subcomisar, cum aţi găsit Poliţia oraşului în urmă cu 5 ani şi cum se prezintă aceasta astăzi, la despărţirea dumneavoastră de Bereşti?

- Să vă spun ceva: acum 5 ani, inspector-şef la I.P.J. Galaţi era comisarul şef Tache Bocănială. Ştiu că îl cunoaşteţi! Câştigând concursul pentru ocuparea locului de la Bereşti, am fost chemat la cabinetul său.

Nu s-a lungit la vorbă cu mine: „Domnule Geru, ţin minte că mi-a spus, trebuie să-ţi iei în primire noul loc de muncă. Te va însoţi adjunctul meu, domnul Felician Vasilescu. Te va prezenta colectivului de poliţişti din Bereşti şi organelor locale”.

Primar era Octavian Dică. Mai fusesem în Bereşti o singură dată, cu un an în urmă, la o cercetare în S.M.A., de natură economică. Cunoscând bine Bereştiul pentru că răspundea şi de acest oraş, şi de Tg. Bujor, domnul Vasilescu mi-a promis că mă va ajuta, ceea ce a şi făcut.

Observând, după ce văzusem Poliţia Bereşti şi pe interior, că nu sunt în apele mele, ca să mă încurajeze, mi-a spus: „Aparenţele înşeală. O să vezi, domnule Geru, că va fi bine!”. Nu ascund că, sufleteşte, eram pregătit să stau la Bereşti doar 6 luni.

- Ce nu vă plăcuse?

- Găsisem o Poliţie cu doar 4 oameni. Cel de-al 5-lea poliţist eram eu. Calculatoare? Unul singur, o „râşniţă”. Sediul propriu-zis al instituţiei, să-i plângi de milă. Spaţii neigienizate, iar în curte, câteva maşini uzate, numai bune de predat la fier vechi.

Sprijinit şi înţeles de toate conducerile la vârf succedate de-atunci până acum la I.P.J. Galaţi, şi în mod special remarc perioada comisarului şef Dumitru Daniel Mergeanu, adjunctul de azi al şefului Inspectoratului, am trecut la schimbări.

Mai întâi, completarea organigramei, să putem controla situaţia operativă, să fim în măsură să punem stavilă, în primul rând, infracţiunilor cu violenţă stradală. Nu trebuie uitat că la Bereşti, fără să jignesc pe nimeni, consumul de alcool se află la o cotă înaltă, generând, cum este şi de aşteptat, stări conflictuale spontane numeroase.

Eu cred că am reuşit, noi toţi, cei de la poliţie, să le aplanăm la timp. Las, după mine, 10 poliţişti pe care, profesional, se poate conta. Îmi pare rău doar de faptul că, din cauza crizei economice, nu ne-am putut muta într-un sediu nou.

Clădirea de faţă abia se mai ţine pe picioare, e „plecată” de sus. Dacă n-ar fi prinsă în corset metalic, praf s-ar face… Eu, şi vă rog să mă credeţi, ce am putut am făcut – reparaţii la tâmplărie, igienizare, obţinerea, cu ajutorul primăriei şi al Consiliului Local, a unui teren, lângă Moară, pentru construirea noului sediu.

Proiectul există, terenul este al nostru, aşa că las şefilor ce vor urma după mine plăcerea de a continua ceea ce am început eu.

- Cineva a comparat Poliţia Bereşti cu un furnal care produce dosare de cercetare penală. Sunt chiar atât de multe?

- Sunt destule. Faţă de câte se înregistrau, anual, în perioada 1987-1994, astăzi numărul lor s-a înzecit. Dosare pentru aproape toată paleta de infracţiuni. Predomină lovirile şi alte violenţe, furturile din patrimoniu, tulburările de posesie, violările de domiciliu.

- Câte zone speciale, din perspectiva muncii de poliţie, există în Bereşti?

- Una singură. Se află pe strada Trandafirilor, în perimetrul discotecii. N-o slăbim din ochi.

- Faţă de cum aţi venit la Bereşti, astăzi, la plecare, cum sunteţi – mai bogat ori mai sărac?

- Cum am venit, aşa plec. Nu m-am implicat în niciun fel de afacere, nu am avut şi nu am nici acum nevoie de banii nimănui. Pentru mine, Poliţia Bereşti nu a fost o vacă de muls.

Dacă nu mi-aş fi văzut de treabă, fiţi sigur că s-ar fi înroşit paginile „Vieţii libere” cu numele meu. Educat altfel – pentru că ştiţi ce a fost în viaţa ei mama mea? Învăţătoare! -, plec de la Bereşti cu fruntea sus. 

- Pe cine aţi vrea să lăsaţi în loc dacă acest lucru ar depinde de dumneavoastră?

- În accepţiunea mea, subinspectorul Viorel Marcu, venit la Poliţia Bereşti din 2006, ar fi cel mai potrivit să preia comanda.

Comentariu foto: Subcomisarul Dorin Geru. Performanţa sa: n-a băgat Poliţia Bereşti, în 5 ani, în niciun fel de mocirlă. Probabil că patria îi va rămâne recunoscătoare!

Citit 1310 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.