Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor, cu 254 voturi pentru şi 2 abţineri.
Legea stabileşte că, în situaţii temeinic justificate, actele normative pot fi completate sau, după caz, abrogate şi înainte de data intrării lor în vigoare.
De asemenea, proiectul de act normativ trebuie să cuprindă soluţii legislative pentru situaţii tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situaţii juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări.
Totodată, în cazul proiectelor de legi pentru care Guvernul îşi angajează răspunderea, documentele de motivare care însoţesc aceste proiecte sunt expunerea de motive şi, după caz, raportul aferent.
Potrivit legii adoptate, în situaţii temeinic justificate, actele normative de importanţă şi complexitate deosebită pot fi modificate, completate sau, după caz, abrogate, de autoritatea emitentă, în perioada cuprinsă „între data publicării în Monitorul Oficial al României şi data prevăzută pentru intrarea lor în vigoare, cu condiţia ca intervenţiile propuse să intre în vigoare la aceeaşi dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ”.
Explicaţia Ministerului Justiţiei
La data adoptării OUG nr. 61/2009, Ministerul Justiţiei sublinia faptul că scopul actului normativ a fost acela de a oferi puterii legislative posibilitatea de a putea completa sau abroga legi care au fost adoptate, dar a căror intrare în vigoare a fost amânată pentru viitor.
Anterior, potrivit Legii 24/2000, atât Parlamentul, cât şi guvernul (numai prin ordonanţe de urgenţă supuse, ulterior, aprobării Parlamentului), aveau posibilitatea de a modifica sau abroga doar acele acte normative adoptate şi intrate în vigoare.
Legea nu includea prevederi referitoare la acte normative adoptate, dar a căror intrare în vigoare a fost amânată.
Potrivit Ministerului Justiţiei, practica din ultimii ani a arătat că există acte normative adoptate care nu au intrat încă vigoare şi care nu mai pot fi aplicate, având în vedere că acestea nu mai corespund realităţilor societăţii româneşti.
Aceste legi sunt amânate de la sine, deoarece intrarea lor în vigoare ar produce efecte juridice nefavorabile, cu un impact negativ asupra sistemului judiciar, cât şi asupra cetăţenilor.
În acest sens, ministerul a dat ca exemplu, cazul Codului Penal adoptat în 2004 sau al Legii spitalelor nr.270/2003, al căror termen de intrare în vigoare a fost amânat în mod repetat.
