Zeci de ani de chin pentru un petic de pământ

Zeci de ani de chin pentru un petic de pământ
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Un gălăţean ne-a povestit că se chinuieşte de mai bine de 20 de ani să intre în posesia unei case cu curte, din comuna Cavadineşti, pe care a moştenit-o după moartea tatălui său *

Vasile Strătică (FOTO) a căzut la învoială cu fraţii săi, 7 la număr, ca două treimi din locuinţa lăsată moştenire de către părintele lor să intre în posesia sa, iar o treime să-i rămână mamei. S-a întocmit un act de moştenire în faţa notarului, iar cei 8 fraţi au crezut că aici se va şi încheia această istorie.

Nu a fost să fie aşa. Autorităţile locale le-au transformat viaţa într-un calvar, pentru că după Revoluţia din 1989 s-au trezit chemaţi prin tribunale pentru ca moştenirea să fie împărţită.

Notarul versus sfatul popular

„Există un document succesoral întocmit la notariat în anul 1973, care arată că moştenitori de drept sunt eu cu două treimi şi mama mea cu o treime. Acelaşi document stabileşte că ceilalţi 7 fraţi sunt străini de succesiune prin renunţare. Fraţii mei au hotărât să renunţe şi să nu mai aibă alte bătăi de cap, să nu fie nevoiţi să ajungă în faţa judecătorilor pentru a împărţi moştenirea de la părinţi”.

„Mai trebuie să spun şi că, la rândul ei, mama noastră a lăsat partea ei de moştenire unuia dintre fraţii mei, Strătică Costică. Pentru noi treburile au fost clare, atunci, numai că, după Revoluţie, în loc să fim puşi în posesie, primăria comunei a mutat cazul în instanţă, cerând ca împărţirea să se facă între toţi cei opt fraţi, şi nu în baza documentelor de moştenitori”, a susţinut Vasile Strătică, bătrânul care reclamă acum abuzuri ale administraţiei locale pentru faptul că nu a intrat în posesia moştenirii.

O moştenire, mai multe titluri de proprietate

Acesta ne-a prezentat şi alte documente în afară de actul notarial încheiat în anii comunismului. Printre acestea şi două titluri de proprietate care se contrazic pe alocuri unul pe celălalt şi din pricina cărora au fost iniţiate mai multe procese între fraţii Strătică.

În acest caz, într-o sentinţă a Tribunalului Galaţi se arată că, într-adevăr, în anul 1996 a fost emis un titlu de proprietate în care figura înscrisă o suprafaţă de 3700 de metri pătraţi.

Acest document a fost însă contestat în instanţă, iar magistraţii au dispus ca din întreaga suprafaţă să rămână un teren de 2900 de metri pătraţi, pentru care să se emită două titluri de proprietate pentru doi fraţi. Din restul de 800 de metri, fiecare primeşte aproximativ 400 de metri. În condiţiile în care omul nostru revendica două treimi din 2900 de metri pătraţi s-a simţit nedreptăţit. 

Lămurire târzie

Situaţia moştenirii respective este cunoscută şi de către primarul comunei Cavadineşti, care ne-a spus telefonic cum stau lucrurile.

„În acest caz este vorba despre o neînţelegere între fraţi. Această chestiune nu poate fi rezolvată de către primărie, nu este atribuţia autorităţii locale să dea dreptate unuia sau altuia atunci când este vorba despre proprietate. Am discutat cu cei implicaţi şi le-am explicat că problema îşi va găsi rezolvare doar după un proces de ieşire din indiviziune şi după ce va exista o sentinţă dată de instanţă”.

„Este un caz pe care îl cunosc şi îmi doresc să îşi găsească o rezolvare, cu atât mai mult cu cât lucrurile sunt deja lămurile. Nu putem însă să acţionăm fără o decizie a judecătorilor”, ne-a spus primarul comunei Cavadineşti.

Spusele primarului sunt oarecum congruente cu cele impuse de către Tribunalul Galaţi, care emite o sentinţă la o acţiune introdusă de către Strătică Vasile.

În sentinţă se arată că „drepturile reclamantului faţă de cei 2900 de metri pătraţi nu pot fi stabilite decât în cadrul unui proces de împărţeală judiciară în contradictoriu cu ceilalţi moştenitori înscrişi pe certificatul de proprietate”.

Un nou proces care să stabilească acest lucru nu ar fi, în acest caz, decât un ultim tur de pistă, însă în condiţiile în care vorbim despre un om în vârstă, ajuns la capătul puterilor, situaţia nu mai pare atât de simplă.

„Nu mă lupt pentru mine, pentru că nu mă mai pot bucura de moştenirea asta, însă n-aş vrea să las lucrurile tot aşa, încurcate. Ce vină am eu că s-a făcut o greşeală şi că nu s-a respectat un act de moştenire şi o înţelegere între fraţi?”

„Dacă legile ar fi fost respectate, lucrurile erau rezolvate de mult. Consiliul local de atunci nu a vrut să le respecte şi am ajuns aici. Dacă ei sunt cei care au încurcat lucrurile, tot ei ar trebui să le descurce, şi nu instanţele de judecată. Există un act de moştenire care trebuie respectat”, a încheiat Vasile Strătică.

Citit 782 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.