Procuroarea Paula Tănase, cea care a intrat în lupta pentru postul de procuror şef al DNA, a anchetat, la începutul anului 2007, un dosar în care mai mulţi magistraţi erau acuzaţi că au primit locuinţe sociale în ciuda faptului că deţineau deja locuinţe proprietate personală. Apartamentele au fost obţinute pe baza unor declaraţii pe proprie răspundere prin care persoanele respective susţineau că nu au şi nu au înstrăinat nicio locuinţă proprietate personală după 1990.
După ce a strâns mai multe probe, procuroarea Paula Tănase a fost obligată să predea dosarul la DNA Bucureşti, pe motiv că există scurgeri de informaţii din dosar. Munca depusă la Galaţi pentru această anchetă a culminat, la un moment dat, în Capitală, cu o rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale. NUP-ul era însă doar pentru o parte dintre magistraţii implicaţi în dosar. Rezoluţia a fost confirmată, pentru o parte dintre cei acuzaţi s-a emis o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale, parafată şi de procurorul Marius Iacob, procuror general adjunct la Parchetul General.
Procurorul care a dispus neînceperea faţă de unii a decis şi disjungerea cauzei faţă de ceilalţi acuzaţi. Pe principiul pentru unii da, pentru alţii ba. Şi toate acestea într-un dosar în care procurorii gălăţeni aveau suficiente probe care să ateste faptele săvârşite de magistraţi. Probele respective au contat însă mult prea puţin.
Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă
În urma NUP-ului, unii dintre cei acuzaţi au scăpat basma curată, ceilalţi fiind anchetaţi într-un alt dosar, exact aşa cum a decis procurorul DNA. Pentru aceştia din urmă, însă, nu a fost dată nici în ziua de astăzi o rezoluţie.
O singură persoană a fost urmărită de ghinion. Este vorba despre fostul prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, Costache Roşca Caloenescu, care a fost trimis în judecată de DNA Galaţi. Fostul prim procuror este acuzat că a primit mită 138.000 de lei de la un denunţător, ca să-l ajute în „rezolvarea” unui dosar penal. Mita ar fi fost primită şi mascată cu ocazia vânzării unui apartament, al cărui preţ real a fost de 162.000 de lei, deşi în declaraţia de avere apare suma de 300.000 de lei. Procurorii au mai reţinut că apartamentul a fost cumpărat de soţii Costache de la Primăria Galaţi în martie 2008, declarând în fals că nu au proprietăţi, deşi aveau două apartamente în Râmnicu Sărat. Apartamentul din Galaţi a fost vândut de Caloenescu Roşca în octombrie 2008. Locuinţa, situată în blocul V3B, îi fusese iniţial dată în chirie de către Primărie. Acesta a fost singurul caz materializat de anchetatori cu o trimitere în judecată.
Restul magistraţilor, din informţiile noastre vreo 20 la număr, şi-au văzut în continuare de viaţa de zi cu zi. Ba mai mult, unii dintre ei au şi vândut apartamentele cu pricina şi s-au mutat în alte imobile mult mai spaţioase.
Ancheta efectuată atunci de Paula Tănase a rămas fără o finalitate certă, chiar dacă magistratul a depus multe plângeri în această cauză. Chiar şi aşa, numele celor implicaţi în scandalul apartamentelor sociale au devenit publice. În numerele viitoare ale ziarului nostru vom prezenta, pe rând, cazul fiecărui magistrat care a obţinut apartamente din fondul locativ de stat cu statut de „locuinţă socială”, transformată apoi în locuinţă, cumpărată şi vândută la scurt timp după dobândire.
