Codul Civil se află în acest moment pe masa parlamentarilor români. El trebuie dezbătut în regim de urgenţă, dar deja a ridicat foarte multe probleme printre specialişti şi nu numai.
Proiectul Codului Civil aduce multe schimbări, dar conţine şi multe nedreptăţi, cel puţin faţă de mass-media. Deşi ministrul Justiţiei susţine că prin acest cod civil se va asigura libertatea presei, deputatul gălăţean Bogdan Ciucă, care face parte din comisia de dezbatere a codurilor, îl contrazice, afirmând că aceste reglementări sunt „exagerate şi abuzive faţă de presă”.
„Voi depune amendamente la dezbaterile ce vor avea loc săptămâna viitoare. Nu sunt de acord cu ceea ce se stipulează în Codul Civil.
Sunt prea multe sancţiuni pentru oamenii de presă, dar nu li se asigură nici un drept. De exemplu, dacă un ziarist este acuzat că a dat informaţii false (în urma unui proces), el trebuie să plătească despăgubiri persoanei respective. Dar, dacă se dovedeşte că informaţiile cu pricina sunt adevărate, tot după un proces, ziaristul nu are dreptul la despăgubiri pentru faptul că şi-a pierdut timpul prin sălile de judecată. Şi asta nu e corect”, ne-a explicat deputatul gălăţean, care consideră măsurile preconizate o formă de cenzură.
Acesta este doar una dintre prevederile din Codul Civil care lezează presa. Mai jos veţi putea citi câteva comentarii asupra unor prevederi specifice ale proiectului de Cod Civil care aduc atingere libertăţii de exprimare şi bunei funcţionări a mass-media.
Viaţa privată şi demnitatea persoanei
Proiectul de Cod Civil conţine o excepţie de “interes public justificat” la interdicţia de difuzare publică a informaţiilor legate de viaţa privată (ex. documente personale) sau a imaginii şi vocii unei persoane.
De exemplu, este considerată drept atingere adusă vieţii private “difuzarea de imagini care prezintă (…) aspecte exterioare ale locuinţei private, fără acordul celui care o ocupă în mod legal” (art. 80 litera f). Această prevedere poate intra uşor în conflict cu dreptul publicului la informare.
O altă atingere adusă vieţii private este considerată: “utilizarea numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană în alt scop decât informarea legitimă a publicului” (art. 80 litera i). Din această prevedere înţelegem că o emisiune de tip pamflet politic şi social cum ar fi “Divertis Show” sau “Mondenii” nu mai poate fi difuzată pentru că folosirea asemănărilor personajelor cu un prim-ministru sau cu preşedintele nu mai este posibilă.
Dreptul la replică şi rectificare
Prevederile referitoare la dreptul la replică (art. 264 – 270) sunt abuzive şi ignoră legislaţia deja în vigoare. Astfel, legislaţia din domeniul audiovizualului conţine deja o serie de prevederi detaliate referitoare la dreptul la replică. Aceste prevederi au fost elaborate şi aplicate de singura instituţie publică cu rol de reglementare şi cu o lungă expertiză în domeniul audiovizualului – Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).
Proiectul de Cod Civil ignoră în totalitate atât legislaţia existentă, cât şi expertiza CNA în aplicarea legii, introducând reglementări diferite faţă de cele de până acum.
În plus, proiectul introduce posibilitatea obligării prin decizia instanţei la publicarea unui drept la replică. Obligarea la publicarea dreptului la replică este excesivă şi constituie o interferenţă editorială nejustificată a autorităţilor publice în lipsa judecării pe fond a cauzei.
„În cazul în care acest Cod Civil va fi aprobat în forma actuală, există posibilitatea ca numărul proceselor să crească. Insulta şi calomnia au fost mutate din penal în civil. Vor fi, probabil, destul de mulţi procesomani care vor apela la instanţă pentru a obţine tot felul de drepturi împotriva oamenilor din presă. Aceste reglementări dau posibilitatea apelării la judecată pentru lucruri care se pot rezolva mult mai uşor în discuţii directe cu jurnaliştii”, susţin judecătorii gălăţeni.
Organizaţiile media protestează
Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Convenţia Organizaţiilor de Media cer Ministerului Justiţiei să elimine de urgenţă prevederile din proiectul de Cod Civil care afectează libertatea presei:
„Posibilitatea emiterii unei decizii judecătoreşti de interdicţie a publicării (art. 263, art. 272) este deosebit de periculoasă în condiţiile în care o astfel de măsură este criticată la nivel internaţional pentru faptul că ea constituie o formă de cenzură. Decizia este criticabilă atunci când se ia înaintea publicării, pentru că procedurile judiciare sunt sumare şi nu are loc o judecare pe fond a cauzei”.
Din proiectul de Cod Civil reiese că interdicţia s-ar putea da şi după publicare ceea ce constituie o formă de cenzură gravă pentru că odată ce o informaţie a intrat în spaţiul public, singura modalitate de combatere a ei trebuie să fie dezbaterea publică liberă.
Posibilitatea oferită celui care se consideră lezat în drepturile sale nepatrimoniale de a căuta reparaţii inclusiv prin “sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulaţie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea faptei prejudiciabile” (art. 253 alin. 2 lit. b)] este extrem de periculoasă, punând în pericol potenţial însăşi funcţionarea întreprinderii de presă.
