* Cazul s-a întâmplat la Suceveni, acolo unde oamenii s-au pomenit, peste noapte, că au datorii „grase” către Cooperativa de Credit „Belşugul” din Galaţi * Sătenii declară că nu au făcut niciun credit la amintita cooperativă * Se pare că „ingineria” a fost pusă la cale de o fostă angajată a cooperativei, care a folosit şi adeverinţe falsificate pentru giranţi * Paguba, care include şi golirea - prin fraudă - a circa 30 de conturi de economii, este estimată la 6 miliarde de lei vechi * La şapte luni de la demararea anchetei, Poliţia încă nu a finalizat dosarul, iar sătenii îi acuză pe oamenii legii de complicitate cu hoţii * Ultima oră: se pare că un scandal similar este pe cale să izbucnească la Piscu *
Sătenii din Suceveni sunt foarte supăraţi pe Cooperativa de Credit „Belşugul” din Galaţi. Circa 100 de familii s-au pomenit, pe nepusă masă, că au de achitat credite către respectiva cooperativă, deşi oamenii nu solicitaseră şi nu primiseră niciun împrumut. Ba chiar vreo 30 de familii au descoperit că le-au dispărut din cont economiile de-o viaţă. De aici şi până la izbucnirea unui ditamai scandal nu a fost decât un pas.
Împrumut la fără frecvenţă
Primul care a descoperit neregula este Nicu Başa. Omul s-a dus, în octombrie anul trecut, la Galaţi să-şi retragă fondul de rulment, însă la bancă a constat că mai are de plătit un împrumut de circa 30 de milioane de lei vechi. Asta deşi el nu luase niciun ban.
În urma verificării actelor, s-a constatat că exista în derulare un dosar de împrumut, la care ratele erau achitate lunar prin intermediul funcţionarei Gina Iancu (angajată la „Belşugul”, cu atribuţiuni în zona Suceveni-Oancea-Măstăcani).
Ulterior, „cutia Pandorei” fiind deschisă, sătenii din Suceveni au dat năvală la „Belşugul”, pentru a verifica ce şi cum, iar în mai puţin de o săptămână s-a descoperit o ditamai frauda: peste o sută de persoane aveau credite fictive în derulare, iar toate erau operate de Gina Iancu. Drept pentru care a fost sesizată Poliţia, care a declanşat o anchetă.
Iată ce simplu e să furi!
Primele concluzii indică faptul că la mijloc este vorba despre o escrocherie pusă la cale de Gina Iancu. În calitate de angajat al cooperativei „Belşugul”, aceasta a câştigat încrederea sătenilor, care au acceptat să plătească ratele de credite prin intermediul ei, să depună bani în conturile de economii tot la fel, să semneze tot felul de adeverinţe şi procuri pe care ei, oameni simpli, nu le înţelegeau.
Aşa se face că Gina Iancu a avut o misiune destul de uşoară în a-şi înfăptui planul. Folosindu-se de acte falsificate, ea a obţinut mai multe credite în numele sătenilor. Apoi a achitat conştiincioasă ratele. Dacă nu era întâmplarea din octombrie 2008, probabil că nici acum nu s-ar fi aflat.
Grav este că există circa 30 de săteni cărora le-au dispărut banii din contul de economii. Un astfel de caz este cel al lui Neculai Onose. Om gospodar (fost preşedinte de CAP şi de asociaţie agricolă), ajuns la vârsta de 77 de ani, Onose avea la „Belşugul” un depozit de 430 de milioane de lei vechi. Avea...
„M-a păcălit, domnule! M-a făcut să scot banii de unde îi aveam şi să-i mut la ea că sunt dobânzile bune. Apoi, lunar, venea la mine acasă şi mă punea să semnez pentru dobândă. Îmi dădea şi nişte bani. Dar în CEC-uri nu se scria nimic. De-abia după aceea am aflat că banii mei nu mai sunt. Am făcut reclamaţie la Poliţie, dar până acum n-am niciun rezultat”, povesteşte Neculai Onose. „Îmi e ciudă că m-a păcălit. Că dacă cerea nişte bani împrumut – făceam acte şi-i dădeam. Nu trebuia să mă fure”, adaugă acesta.
Deosebit de grav este că în cazul creditelor fictive s-au folosit giranţi pe bază de adeverinţe false. Respectivele documente – care atestă că giranţii au zeci de animale şi pământuri multe (lucruri trecute „din burtă”, dar neadevărate) - poartă ştampila Primăriei Suceveni şi au mai multe semnături.
Aparent, semnează şi secretara Tuţa Morariu, şi primarul Neculai Hanţă, şi fostul primar Ionel Cucu, şi funcţionara de Registrul agricol – Irinuţa Başa. Niciuna dintre persoanele amintite nu recunoaşte însă că ar fi participat la faptă. „Semnătura mea este falsificată, dar nu ştiu cum de s-a avut acces la ştampilă”, declară primarul.
Alde Mitrofan – înglodaţi în credite
Familia Mitrofan pare să fi fost una dintre ţintele cele mai agreate de Gina Iancu. S-au pomenit cu credite fictive atât Marian Mitrofan (60 de milioane), cât şi soţia lui – Nuţa Mitrofan (25 de milioane). Mai mult şi părinţii lui Marian au descoperit că au bani de dat: Gheorghe Mitrofan – 60 de milioane, Maria Mitrofan – 80 de milioane. Toţi sunt şi giranţi în alte dosare de credit.
„Dacă s-ar fi făcut verificări s-ar fi văzut că în unele adeverinţe tata figurează cu 50 de oi, în altele cu 10 oi şi 20 de porci, după cum i-a fulgerat prin minte hoaţei”, spune Marian Mitrofan. „Bine măcar că banca s-a dovedit înţelegătoare şi nu ne cere nouă banii pe care i-a mâncat Gina”, adaugă acesta.
Gina Iancu a dat cu praf de fugă
Deşi are apartament la blocul din centrul Suceveniului, Gina Iancu nu mai vine prin sat. „N-am mai văzut-o de astă toamnă”, spune primarul Hanţă. „Am auzit că are serviciu la oraş”, adaugă el.
Soţul Ginei e poştaş în sat, dar sătenii vorbesc frumos despre el: „N-are treabă el, săracul, cu hoţia!” Am aflat în schimb că între femeie şi un om de afaceri pe nume Emil Banu ar exista o relaţie de prietenie mai veche, care ar putea fi o explicaţie pentru destinaţia banilor deturnaţi.
Sătenii spun că afacerile lui Banu s-ar fi dezvoltat foarte mult în perioada de dinaintea descoperirii fraudei, după care au cam stagnat. Evident, nu există dovezi că ar fi o legătură financiară între Emil Banu şi Gina Iancu, dar nu putem să ignorăm această bârfă cu iz de credibilitate. Din păcate, n-am reuşit să dăm nici de Emil Banu şi nici de Gina Ignat pentru a afla ce şi cum.
„Belşugul”: să se aplice legea
Cei de la cooperativa „Belşugul” (de altfel o instituţie de credit cât se poate de respectabilă), refuză să comenteze cazul şi spun că aşteaptă ca oamenii legii să se pronunţe.
Neoficial, am aflat că nu doar păgubiţii au făcut plângere împotriva fostei funcţionare, ci şi cooperativa. Ceea ce confirmă, aşadar, că s-au petrecut nereguli financiare. La o primă vedere avem mai multe infracţiuni: fals, uz de fals, înşelăciune, uzurpare de calităţi oficiale, fals privind identitatea.
Oamenii acuză Poliţia de complicitate
Deşi au trecut peste şapte luni de la declanşarea anchetei privind frauda de la Suceveni, Poliţia încă nu a ajuns la o concluzie. Aşa că dosarul nu a ajuns în justiţie, deşi ar cam fi fost cazul. Asta cu atât mai mult cu cât audierile martorilor şi păgubiţilor au fost finalizate încă din urmă cu trei luni. Nu ajung 90 de zile pentru a trage nişte concluzii? Se pare că nu!
Satul bârfeşte că ar fi nişte persoane interesate ca ancheta să treneze. Cine şi de ce n-am aflat, dar mai săpăm. Una peste alta, suntem în posesia unei declaraţii semnate de 22 din cei peste 100 de păcăliţi, în care oamenii acuză autorităţile că nu-şi fac datoria şi nu-i ajută să-şi recupereze banii dispăruţi din conturi. Poate că măcar în urma acestei investigaţii lucrurile se vor mişca...
P.S.: Cu puţine minute înainte de a încredinţa acest articol tiparului am aflat că o astfel de situaţie se petrece şi la Piscu. Se pare că este vorba despre aceeaşi cooperativă de credit şi că sătenii nu au aflat încă tărăşenia. Vom investiga şi acest caz în zilele următoare.
Explicaţii foto:
1 - Carnete de depuneri care au bani doar pe hârtie
2 - Primarul Hanţă nu a aflat încă dacă funcţionarii Primăriei sunt părtaşi la fraudă
