Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Galaţi au finalizat ancheta într-un dosar în care şase persoane din Galaţi şi Brăila au fost cercetate pentru infracţiuni de criminalitate informatică. La finalul anchetei, Geani Chiriţă, Constantin Leonard Carusu, Marcel Bunea, Maria Lorita Badiu, Emilia Bălan şi Lenuţa Nicoleta Timoş au fost trimişi în judecată, aceştia mai având pe numele lor un alt dosar, pe care procurorii l-au trimis în judecată în 2010. Cei şase au fost judecaţi, alături de alte persoane, şi au şi primit condamnări pentru constituirea unui grup infracţional organizat, acces neautorizat în sisteme informatice, transfer neautorizat de date informatice, fals informatic şi fraudă informatică, după ce au păgubit 104 persoane. Astfel, Geani Chiriţă, Leonard Carusu şi Marcel Bunea au primit câte cinci ani închisoare, iar Lorita Badiu, Emilia Bălan şi Nicoleta Timoş au fost condamnate la câte trei ani de închisoare cu suspendare.
Procurorii DIICOT au primit şi alte plângeri după ce i-au trimis în judecată pe cei şase, motiv pentru care au deschis un alt dosar penal, aceştia fiind cercetaţi pentru aceleaşi infracţiuni.
Modul de operare
Procurorii DIICOt menţionează în rechizitoriu faptul că inculpaţii, „urmărind obţinerea unor importante beneficii materiale prin inducerea în eroare a unor persoane cu ocazia unor tranzacţii on-line, procedau la plasarea, pe paginile site-urilor specializate în organizarea de licitaţii on-line, de tipul ebay, Craiglist şi alibaba, de imagini ale unor produse, menţionând, în mod mincinos, faptul că acestea erau oferite spre vânzare. În paralel, erau afişate, alături de imaginile postate, date şi informaţii complete referitoare la produsele oferite spre vânzare, iar în ceea ce priveşte preţurile de vânzare erau afişate preţuri inferioare celor practicate pe piaţă, membrii grupării urmărind astfel să atragă potenţialii cumpărători spre achiziţionarea bunurilor la preţuri de chilipir”.
Urmărind menţinerea în eroare a eventualilor cumpărători, membrii grupării infracţionale postau pe paginile de vânzare adrese de e-mail la care aceştia puteau fi contactaţi pentru a negocia vânzarea directă a produselor, în afara licitaţiilor. „Adresele de e-mail ce erau utilizate de membrii grupului infracţional erau create pe site-uri şi canale de comunicaţie de genul G-mail, Yahoo şi AOL. Prin aceste mesaje potenţialii cumpărători erau atraşi să negocieze direct vânzarea bunurilor, aceştia fiind asiguraţi că nu puteau achiziţiona bunurile ca urmare a licitaţiei”, se mai arată în rechizitoriul întocmit de DIICOT.
Preţuri negociate prin mail
Astfel, cei interesaţi de produse, îi contactau pe inculpaţi, cu care discutau cu privire la preţul de vânzare, garanţie, modul de livrare şi plata efectivă a bunului. După aceste discuţii, se stabilea livrarea bunurilor şi plata acestora prin sistemul de transfer monetar Western Union. „Ulterior, inculpaţii expediau către cumpărătorii bunurilor mesaje ce conţineau documente în format electronic, falsificate, de livrare a bunurilor care creau aparenţa că ar fi fost emise de site-urile ce garantează corectitudinea tranzacţiilor on-line şi prin care aceştia erau asiguraţi că tranzacţiile se desfăşuraseră în conformitate cu normele de siguranţă recomandate de site-urile de comerţ electronic”, mai reţin procurorii.
După ce primeau aceste mesaje, cumpărătorii erau puşi să facă plata prin Western Union, iar dacă aceştia refuzau sistemul bancar, vânzătorii trimiteau alte documente prin care justificau necesitatea utilizării sistemului, menţionând că au conturile Paypal blocate sau că au limită de sumă la retragerile de numerar de pe cardurile bancare. „Aceste documente aveau rolul unor facturi pro forma fiind inserate în cuprinsul lor date nereale referitoare la aşa-zişii vânzători, calitatea şi caracteristicile produselor oferite spre vânzare”, se arată în rechizitoriu.
De asemenea, potenţialii cumpărători erau „asiguraţi” că în cazul nelivrării bunurilor de către vânzător acesta urma să fie despăgubit de administratorii siteurilor de comerţ electronic, menţionându-se, în mod mincinos, că aceştia ar fi avut constituite în acest sens depozite de garantare la dispoziţia administratorilor siteurilor.
Ca urmare a acestor asigurări, cumpărătorii achitau contravaloarea produselor, expediind sumele de bani chiar pe numele inculpaţilor. Aceştia ridicau apoi banii de la Western Union, dar nu mai livrau produsele.
Cei şase şi-au dezvoltat afacerea ilegală şi au acaparat în jurul lor mai multe persoane pe care le foloseau în vederea ridicării banilor de la Western Union, dorind astfel să nu se poată face legătura cu ei. Mai mult, s-a reuşit chiar racolarea unor angajate de la Western Union, care, în schimbul unor sume de bani, remiteau inculpaţilor sumele de bani rezultate din activităţile infracţionale, cu toate că aceştia nu figurau drept destinatari în formularele de expediere.
Procurorii, în urma mai multor percheziţii informatice, au stabilit că membrii grupării infracţionale au pus această afacere pe picioare încă din 2009.
