Legea salarizării unice în sistemul bugetar ridică mari probleme în justiţie. Judecătorii contestă grila de salarizare propusă de Guvern şi cer să li se respecte statutul de putere în stat.
„Cerem corelarea coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi pentru judecători cu cei prevăzuţi pentru reprezentanţii celorlalte puteri constituite în stat (preşedinte, miniştri şi parlamentari), astfel încât să fie respectat echilibrul puterilor în stat”, se arată în lista revendicărilor judecătorilor.
Dacă va fi aprobată, legea salarizării unice va fi pusă în aplicare în timp. Guvernul vrea ca până în 2015 să se egalizeze toate salariile bugetarilor. „Pentru noi înseamnă că până în 2015 vom avea salariile îngheţate. Nimeni nu ne-a putut garanta că în acel moment valoarea unui euro va fi aceeaşi ca acum, adică să câştigăm la fel ca acum”, explică Diana Oancea (foto), preşedinta Judecătoriei Galaţi.
Judecătorii îşi doresc şi respectarea proporţiilor între veniturile unui judecător cu funcţie de conducere şi cele ale unui judecător cu funcţie de execuţie.
„În acest moment, preşedintele judecătoriei are salariul cât un judecător de tribunal. Responsabilităţile însă nu sunt aceleaşi. Ambele funcţii au aceeaşi cerinţă cu privire la vechime: 5 ani în sistem. De ce şi-ar mai dori cineva să îşi asume responsabilitatea de conducere a instanţei dacă poate, foarte uşor, să promoveze la instanţa imediat următoare cu acelaşi salariu, dar cu responsabilităţi mai mici?”, ne întreabă un judecător.
Aceasta să fie oare cauza pentru care multe posturi de conducere de la instanţele din ţară sunt ocupate doar cu delegaţie?
Cât vor câştiga judecătorii?
Scriam cu câteva zile în urmă că dacă se va aplica legea salarizării unice, cei din sistemul juridic vor pierde la salariu aproximativ 60 la sută din veniturile actuale. „Noi facem calcul aşa cum a fost elaborată grila pe data de 13 august. Am înţeles că între timp s-au mai făcut ceva modificări, dar nu am intrat în posesia lor”, susţine Diana Oancea.
Iată cât va câştiga un judecător, după noua bază de calcul a legii salarizării, în funcţie de vechimea în muncă şi de gradul pe care îl are.
Un judecător cu 2-3 ani vechime va avea un salariu net de 1404 lei, iar preşedintele judecătoriei va primi în mână 3848 de lei. Un judecător cu 10-15 ani vechime cu grad de tribunal va câştiga 2952 de lei, în timp ce unul cu grad de Curte va primi lunar 3364 de lei. Un preşedinte de curte de apel (4235 lei) va câştiga mai mult decât un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (4186 lei).
Problema mare va fi la judecătorii stagiari care nu vor primi decât 1200 de lei.
„Cum să mai vrea cineva să intre în sistem? Mai bine se duc şi se fac consilieri juridici şi câştigă cel puţin dublu la o firmă privată. Şi ca să înţelegeţi anomaliile legii vă spun că un consilier al procurorului general al României i se aplică un indice de 9,20 (care se înmulţeşte cu salariul minim şi se apoi se aplică sporurile), în timp ce unui judecător cu grad de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i se aplică un coeficient de doar 8,65 (şi asta doar atunci când are cel mai mare grad de vechime în muncă). Am mai dat şi exemplul cu salariile consilierilor de la primării”, explică conducerea Judecătoriei Galaţi.
Dacă legea se va aplica în această formă, nu numai că nu vor mai fi doritori pentru ocuparea funcţiilor de judecători, dar se anunţă şi plecări din sistem.
„Cu siguranţă vor fi judecători care vor renunţa la responsabilităţile de zi cu zi şi vor alege să lucreze în alte domenii, unde se câştigă mult mai bine. Şi atunci să vedem cine va mai judeca dosarele din România. Cei din conducerea ţării trebuie să fie conştienţi că şi ei au probleme în justiţie. Şi dacă nu vor mai exista judecători atunci cine va soluţiona aceste cauze?”, se întreabă judecătorii gălăţeni.
Până vor primi un răspuns oficial din partea guvernanţilor, protestul de la toate instanţele din ţară continuă. Un prim pas a fost făcut, însă, din partea Ministerului de Justiţie, care i-a convocat, pentru joi, 3 septembrie, la o video-conferinţă pe toţi şefii curţilor de apel din ţară.
„E un pas important, din punctul meu de vedere. Sperăm că se vor lua serios în discuţie probleme actuale şi că se vor găsi şi soluţii”.
Vom reveni şi noi cu amănunte pe măsură ce acestea vor apărea.
