- Imprimanta 3D a apărut pe la mijlocul anilor 1980, fiind inventată de Chuck Hull, un american care muncea la o companie producătoare de lămpi cu ultra-violete. Prima astfel de maşinărie costa sute de mii de dolari şi era mult prea grea pentru a fi mutată, inventatorul fiind nevoit să facă filmuleţe cu lucrurile care puteau fi „imprimate”.
Principiul de funcţionare
- Impramanta 3D nu funcţionează tocmai pe acelaşi principiu ca o imprimantă tradiţională (care decodează un cod şi îl imprimă pe hârtie folosing cerneală). Acest utilaj „imprimă” obiecte tridimensionale aşternând straturi peste straturi de material, fiecare având forma necesară. Desigur, mai sunt şi alte utilaje care pot face acest lucru (să genereze obiecte tridimensionale), dar procedeul este complet diferit: în loc să adauge materiale, utilajele îl îndepărtează.
Utilizări chiar şi în medicină
- Imprimanta 3D a devenit extrem de faimoasă şi căutată din momentul în care tehnicienii i-au demonstrat capacitatea uimitoare, utilajul dovedindu-se extrem de folositor în medicină.
- Termenul de specialitate poartă numele de imprimare bio şi deja a dat rezultate. Procedeul presupune folosirea unei imprimante 3D, conectată la un computer care să-i transmită precis dimensiunile obiectului dorit. Ca material se foloseşte o cerneală organică şi un adeziv termoplastic.
- Conform dailymail.co.uk, în martie 2013, un pacient din America a suferit un accident, în urma căruia doctorii au trebuit să îndepărteze o suprafaţă foarte mare din craniu. Pentru a acoperi locul s-a folosit o imprimantă 3D pentru a sculpta, folosind un material aprobat de Ministerul Sănătăţii, porţiunea lipsă de os. Şi mai interesant este faptul că materialul şi design-ul sunt gândite pentru a genera creşterea ţesuturilor umane, ceea ce înseamnă, conform medicilor, că în timp sunt şanse mari ca osul să se refacă.
- Gizmodo.com anunţă că o echipă de cercetători germani fac eforturi mari pentru a descoperi o metodă şi un material care să permită imprimarea organelor complet funcţionale. Aparent, aceştia au şi reuşit acest lucru, dar pentru moment testele se fac pe animale, tehnologia neprimind aviz pentru folosirea pe oameni.
Piese pentru avioane
În 2012 Boeing cocheta cu ideea de a folosi o imprimantă 3D pentru a creea unele dintre piesele necesare pentru aeronavele sale. La doar un an distanţă, vestea a devenit oficială: avioanele companiei folosesc piese imprimate de un astfel de utilaj. Boeing a motivat decizia bazându-se pe faptul că procesul nu necesită construirea unei fabrici cu mii de angajaţi, iar costurile sunt mult mai reduse. Într-un comunicat de presă din iunie 2013, compania se lăuda că a reuşit să imprime o întreagă cabină de avion folosind o imprimantă 3D. Şi da, obiectele sunt complet funcţionale datorită materialelor unice folosite.
Arme funcţionale
Costul unei imprimante 3D a scăzut foarte mult în ultimii ani, din ce în ce mai multe companii le produc, iar dimensiunile au devenit prietenoase cu utilizatorul de rând. Practic, preţul unui astfel de utilaj variază între 300 şi 5.000 de dolari, în funcţie de dimensiuni.
Oricine are resursa financiară poate achiziţiona o imprimantă 3D. Astfel au apărut şi problemele. În urmă cu o lună jumătate, la începutul lui decembrie 2013, statul Philadelphia a fost primul din America în care este ilegal să imprimi o armă folosind un astfel de utilaj. Decizia a fost luată după ce pe Youtube au apărut filmuleţe cu o armă semi-automată funcţională, susţinând că a fost obţinută folosind o imprimantă 3D.
Mâncare... scoasă la imprimantă
Conform dailymail.co.uk, o companie britanică, Natural Machines, plănuieşte ca până la jumătatea lui 2014 să scoată pe piaţă un model de imprimantă 3D care este capabilă să creeze hamburgeri ca la McDonald’s. Desigur, mâncarea rezultată trebuie gătită pentru a fi comestibilă, dar ideea deja a devenit virală pe internet.
