În numai o săptămână, au fost 10.000 de vizualizări - deci, ne trebuie. Voluntarii de la Mila 80 au lucrat în ultimele săptămâni la prima hartă online a oraşului vechi.
"Nu e un demers academic şi nici nu e completă. Vom mai lucra la ea şi o vom îmbunătăţi mereu. Dar e un prim pas pentru a da la o parte praful aşezat pe istoria celui mai mare port de la Dunăre” - anunţa Asociaţia Mila 80, care a încercat proiectul, de probă, între 30 decembrie şi 6 ianuarie.
Au apărut atunci pe o hartă 216 obiective - case cu istorie, palate, sedii administrative etc. - numai dintre cele încă în picioare, deci, vizitabile. Doar un click pe micul simbol al unui obiectiv de pe hartă ducea la afişarea unui scurt istoric şi a fotografiei. Din câte am aflat de la preşedintele asociaţiei, Ciprian Ciocan, în jurul datei de 10 februarie, va urma postarea permanentă a hărţii, corectată şi completată. Fiind un sistem interactiv, poate fi corectat în permanenţă de specialiştii care îl accesează. Viitoarea hartă, permanentă, mult mai cuprinzătoare (vor fi pe ea şi obiective industriale) va cuprinde în jur de 400 de obiective.
Ciprian Ciocan
Asociaţia Mila 80 „reuneşte oameni interesaţi de patrimoniul local, istoria comunităţii, evoluţiile sociale locale şi de obiceiurile specifice Galaţiului”, cunoscută şi pentru iniţiativa unor trasee culturale ghidate - la pas prin Galaţi, cu expuneri în faţa unor clădiri cu istorie, nu e o organizaţie cu bani. Nici nu a cheltuit vreun leu pentru hartă, ci resurse umane dăruite. Au lucrat la adunarea datelor Daria Scutaru şi Dorina Grigoraş, iar la partea de informatică, Ciprian Ciocan şi Adrian Fluture.
„Ideea mi-a venit acum un an”, mi-a mai spus preşedintele Ciocan. „A pornit dintr-o nevoie. Desigur, nu suntem primii, au mai fost astfel de proiecte în România şi în străinătate.” Dar, la Galaţi, chiar ne lipsea un astfel de instrument, accesibil chiar şi copiilor, prin care lucruri importante, dar publicate separat, sunt fructificate în trasee istorice coerente. Au fost utilizate date provenite de la cercetători care s-au ocupat de fişarea vechilor obiective, precum Valentin Bodea, Ion Caşu sau Marius Mitrof şi materiale din campania „Vieţii libere” „Comori de patrimoniu”, iar, pentru viitoarea ediţie, de la Tudose Tatu, autorul unei istorii a fabricilor. „Să mergi prin oraş cu tableta şi să afli ce istorie ai în faţă!”.
Preşedintele asociaţiei speră să dezvolte şi o aplicaţie pe telefon. În prezent, pe unele clădiri scrie doar că sunt de patrimoniu şi atât. Şi sunt şi altele importante, care nu sunt pe listă, dar vor fi pe hartă.
