* Munca unui absolvent al Facultăţii de Mecanică de la Universitatea „Dunărea de Jos” se regăseşte în nenumărate proiecte spaţiale ale NASA * Călin Tarău e plecat din Galaţi de zece ani * Deşi e împlinit profesional, îi este dor locurile pe care le-a părăsit *
Şcoala tehnică gălăţeană se poate mândri cu cel puţin un produs de top. Unul dintre absolvenţii Facultăţii de Mecanică de la Universitatea „Dunărea de Jos”, Călin Tarău, lucrează în prezent în Statele Unite ale Americii, pentru o firmă care furnizează tehnologie pentru NASA.
Astfel, gălăţenii trebuie să afle că, în 2014, atunci când agenţia spaţială americană va lansa Misiunea spre Marte, o parte din tehnologia folosită îi va aparţine gălăţeanului Călin Tarău.
De altfel, o mulţime de rezultate ale muncii absolventului de Mecanică de la Galaţi sunt deja folosite de către NASA în diverse alte misiuni spaţiale.
Cercetare pentru Misiunea spre Marte
Călin Tarău este în prezent angajat la „Advanced Cooling Technologies Inc.”, companie care se ocupă de cercetare şi dezvoltare pentru Guvernul SUA, în special în domeniul aerospaţial. Este situată în Lancaster, Pennsilvanya, la 60 de kilometri vest de Philadelphia, unde locuieşte.
„Până în prezent am lucrat numai la contracte pentru NASA. În anul 2006 am dezvoltat „fluide de lucru” (agenţi termici) care lucrează în domeniul temperaturilor intermediare (aplicaţii pentru zboruri pe Lună şi Marte). Apoi, în 2007, am realizat un schimbător de căldurăa bazat pe „ţevi de căldură” (heat pipes) destinat rejecţiei de căldură din compartimentele pentru echipaj ale navelor spaţiale (navete, module, staţii orbitale etc)”.
„În ultimii doi ani am lucrat la dezvoltarea unui sistem de rejecţie a căldurii bazat pe ˝ţevi de căldură cu conductanţă variabilă˝. Acest sistem este destinat convertoarelor nucleare folosite în misiunile spaţiale ca sursă de energie”.
„A fost un program de mare succes la care am fost Investigator Principal, deşi ideea iniţială nu mi-a aparţinut. Rezultatele acestei cercetări se vor concretiza în 2014 când sistemul va „zbura” pentru prima dată (Misiunea spre Marte)”, ne-a explicat, într-un limbaj cât mai accesibil, Călin Tarău.
Deocamdată, gălăţeanul nostru nu are cetăţenie americană, însă speră că munca în folosul guvernului SUA îl va ajuta.
„Acest mod indirect de a lucra pentru guvern este pentru mine este cea mai buna oportunitate deoarece nu am încă cetăţenie. În această companie, cercetarea este modul şi sursa de existenţă. Este cadrul ideal pentru cineva care termină un doctorat aici”, a mai spus Călin Tarău.
Lucrează la tehnologii ale modulelor pentru Venus
Anul acesta gălăţeanul nostru a propus la NASA dezvoltarea unei tehnologii care să asigure „supravieţuirea” unor module pe planeta Venus.
„Este vorba despre un sistem de dirijare şi rejecţie a căldurii pentru sistemul de refrigerare amplasat pe ˝Long Lived Venus Lander˝. Până în prezent, din cauza condiţiilor extrem de nefavorabile de pe Venus (460 grade Celsius şi 92 de atmosfere), cea mai lungă supravieţuire a unui modul spaţial pe suprafaţa planetei a fost de 100 de minute. NASA intenţionează extinderea acestei durate la un an de zile”.
„Noua misiune va trebui să aibă un sistem de refrigerare foarte puternic şi fiabil. Proiectul pe care l-am câştigat se întinde pe trei ani, se va încheia în 2012, şi este bazat pe ideea şi propunerea mea”.
„Folosind o reţea de ˝ţevi de căldură cu conductanţă variabilă˝ cu metale alcaline, căldura de la 64 de module nucleare va fi dirijată şi distribuită uniform, realizând un minim de rezistenţă termică, la convertorul Striling al sistemului de refrigerare şi, în acelaşi timp, rejectată în mod pasiv în spaţiu în timpul perioadei de tranzit spre Venus”, mai spune cercetătorul şcolit la Universitatea „Dunărea de Jos”.
O poveste de succes
Călin Tarău are 47 de ani şi a părăsit Galaţiul în 1999. Absolvent al Facultăţii de Mecanică la sfârşitul anilor ’80, a rămas angajat al Universităţii din Galaţi, timp în care a avansat până la statutul de şef de lucrări.
„Am plecat în Statele Unite în 1999, la Universitatea Politehnică din New York, unde am urmat studii de doctorat cu profesorul Volkan Otugen, la Departamentul de Aerospaţiale şi Mecanică. Am plecat de la Facultatea de Mecanică de la catedra ˝Organe de Maşini˝ ca şef de lucrări. În momentul plecării, teza de doctorat din ţară era în stadiul de redactare şi… aşa a rămas”.
„Când am ajuns în SUA, am schimbat domeniul destul de mult. Teza de doctorat este în domeniul aeroacusticii şi se intitulează ˝Propagarea undelor acustice în medii cu gradienţi de temperatură˝. Studiile s-au concentrat pe aerodinamica, dinamica fluidelor şi transfer de căldura”.
„În timpul doctoratului, care a durat vreme de 5 ani, am lucrat la 4 contracte de cercetare, unde am dezvoltat senzori optici care măsoară turbulenţa pentru ˝Air Force˝, bariere acustice în medii de joasă presiune generate de plasmă pentru NASA, măsurători şi diagnosticare în jeturi sonice şi supersonice (Mach 1.6) tot pentru NASA, algoritmi de eficientizare a generării distribuite de energie pentru Southern Connecticut Gas Company”.
„În urma acestor activităţi de cercetare au rezultat 14 lucrări pentru conferinţe, 8 publicaţii în jurnalele de specialitate şi teza de doctorat”, povesteşte Călin Tarău începuturile sale în SUA.
Decanul Facultăţii de Mecanică de la Universitatea „Dunărea de Jos”, prof. dr. Cătălin Fetecău, şi-l aminteşte ca pe unul dintre cei mai buni specialişti pe care i-a dat şcoala tehnică gălăţeană.
„Am fost coleg cu el şi trebuie să spun că este o persoană deosebită. Era nelipsit de la şcoală, pleca de la Universitate după ora 20 în fiecare zi, era total dedicat muncii sale. De aceea nu mă miră că a ajuns unde a ajuns. Este unul dintre produsele cele mai valoroase ale Facultăţii de Mecanică”, spune decanul Cătălin Fetecău.
Dor de casă
„Deşi am zece ani de când am plecat, nostalgia şi dorul de acele locuri şi oameni recunosc că mă chinuiesc în mod constant şi de nevindecat. Am ştiut că aşa va fi înainte de a pleca. Este un preţ mare pe care îl plătesc”, spune gălăţeanul Călin Tarău.
Explicaţie foto: Călin Tarău, în laboratorul în care produce tehnologie pentru NASA
