Pe un raft al Primăriei din Folteşti sunt aşezate la loc de cinste un car şi o corabie. Cele două obiecte din lemn masiv sunt un simbol al comunei prin faptul că sunt făcute de un localnic. După cum povesteşte însuşi primarul Alexandru Dinu, cel care le-a lucrat i-a fost coleg de bancă.
Mâna de aur a Folteştiului, Mircea Necula (foto 1), are 62 de ani şi este cunoscut în sat pentru frumoasele corăbii pe care le modelează până la cel mai mic detaliu.
Povesteşte că prin ´86, pe vremea când era marinar, a văzut un coleg lucrând vapoare din furnir. Atunci i-a venit întâia oară ideea de a încerca să facă reproducă corăbii şi drakkare pe care le-a găsit în revistele de modelism din acele vremuri.
Marinarul nostru a ales însă o materie primă mai preţioasă şi mai dificil de prelucrat - lemnul brut - pe care şi-a lăsat amprenta la modul cel mai frumos.
Slujitor al lemnului
Mircea Necula a fost mai întâi zidar, apoi s-a ocupat cu marinăria timp de peste două veacuri, după care s-a retras în satul natal şi s-a dedicat lemnului.
Face şi acum muncă de dulgher, de dogar şi de tâmplar laolaltă, iar când mai are răgaz îşi ia dăltiţele de sculptat şi transformă câte-o bucată de copac într-o splendoare de vas.
Foloseşte cel mai adesea esenţe de fag şi de nuc pe care le ciopleşte fără ezitare şi fără prea multe măsurători.
„Aveam reviste de modelism care acum se mai găsesc doar la anticariat şi primele corăbii le-am făcut după plan. Apoi le-am făcut din mintea mea, fără schiţă, respectând cotele. Îmi vine câte o idee şi o pun în practică. La vasul ăsta mare, de luptă, am lucrat cam un an, dar dacă mă ţineam de el îl terminam într-o lună, două”, spune pe un ton firesc modelistul din judeţ.
Primul model confecţionat de Mircea Necula a fost o reproducere a unui iaht aparţinând Reginei Maria. Apoi a mai cioplit diverse vase de luptă, adăugându-le la fiecare pânze, vâsle, parâme, ancoră sau alte detalii cum ar fi capul de vultur sau tunurile de luptă.
„Sunt uşor de făcut, dar trebuie să ai şi un pic de tehnică, talent şi îndemânare”, recunoaşte marinarul retras de la o vreme pe uscat.
Meşterul lemnar din Folteşti şi-a încercat îndemânarea şi cu alte piese decât cele navale. A cioplit un car de război de pe vremea romanilor şi încă unul mai actual - carul cu boi de la Primărie. Mărturiseşte că are în minte noi modele pe care le-ar putea expune în curând la Folteşti. Şi poate, într-o bună zi, la Galaţi.
